Nicolescu Daniela
România se confruntă, la începutul lunii septembrie, cu o nouă creștere a cazurilor de COVID-19, fenomen care atrage atenția atât medicilor, cât și autorităților sanitare. Datele furnizate de Institutul Național de Sănătate Publică arată o intensificare a numărului de pacienți diagnosticați, iar printre cei mai afectați se numără copiii mici și persoanele vârstnice.
Această tendință îngrijorătoare este pusă de specialiști pe seama transmiterii intrafamiliale și a reluării activităților școlare și preșcolare. Tot mai mulți sugari ajung internați în spitale, sursa infectării fiind, de cele mai multe ori, părinții care aduc virusul acasă.
Copiii și vârstnicii, cei mai expuși
Deși majoritatea cazurilor sunt cu forme ușoare sau medii, medicii atrag atenția că virusul continuă să circule activ în comunitate. În special categoriile vulnerabile – copiii mici, persoanele în vârstă și pacienții cu boli cronice – sunt cele care au cel mai mult de suferit.
Medicul pediatru Mihai Craiu, de la Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu”, a subliniat că în ultimele săptămâni se observă o creștere a numărului de sugari internați. „Majoritatea sugarilor internați au contactat virusul în familie – mama sau tatăl au fost infectați și au transmis boala. Copiii de vârstă școlară pot aduce virusul acasă și îl pot da fraților mai mici. Din păcate, sugarii sunt cei care rămân internați, pentru că se deshidratează repede sau dezvoltă complicații”, a explicat medicul.
Simptomele care ar trebui să ridice semne de întrebare
Simptomele COVID-19 în acest val nu sunt foarte diferite de cele cunoscute din perioadele anterioare. Pacienții acuză, în principal:
- dureri de gât,
- tuse persistentă,
- febră moderată sau ridicată.
La sugari, situația este mai delicată, pentru că aceștia pot dezvolta deshidratare rapidă sau pot manifesta complicații care necesită supraveghere medicală atentă. În cazul persoanelor vaccinate sau care au mai trecut prin boală, evoluția este, de regulă, mai ușoară. Totuși, medicii recomandă să nu se ignore nici cele mai mici simptome, mai ales dacă în familie există persoane vulnerabile.
Riscurile odată cu începerea școlilor și grădinițelor
Odată cu redeschiderea unităților de învățământ, riscul de răspândire a virusului crește semnificativ. Spațiile închise, neventilate corespunzător, dar unde aparatele de aer condiționat funcționează constant, devin medii propice pentru transmitere.
În plus, copiii care nu respectă întotdeauna regulile de igienă, precum spălatul corect pe mâini sau evitarea contactului apropiat, pot aduce virusul acasă, unde îl transmit mai departe membrilor familiei.
Cele mai afectate rămân persoanele vârstnice, în special cele cu comorbidități precum boli cardiace, respiratorii sau diabet.
Creștere accentuată a cazurilor raportate
Institutul Național de Sănătate Publică a raportat, pentru săptămâna 18-24 august, un număr de 3.850 de cazuri noi de COVID-19, în creștere cu peste 87% față de săptămâna precedentă. Dintre acestea, aproximativ 936 au fost cazuri de reinfectare, adică persoane care au mai trecut prin boală și s-au infectat din nou după mai mult de 90 de zile.
Aceste date confirmă circulația intensă a virusului și arată că riscul de reinfectare este real, chiar și pentru cei care au trecut deja prin boală.
Cum se transmite virusul
Coronavirusul se răspândește în special pe cale respiratorie, prin picături de secreții eliminate atunci când o persoană infectată tușește, strănută sau chiar vorbește. De asemenea, contactul direct cu fluide biologice – salivă, sânge, urină sau materii fecale – poate reprezenta o cale de transmitere.
Specialiștii nu exclud nici transmiterea de la animale la oameni, prin contact direct cu animalele infectate sau cu produsele provenite de la acestea.
Perioada de incubație rămâne între 2 și 14 zile, cu o medie de 7 zile. Acest interval face dificilă depistarea timpurie, pentru că o persoană poate fi contagioasă fără să știe că este bolnavă.
Măsuri de protecție recomandate
Medicii recomandă în continuare respectarea unor reguli simple, dar eficiente pentru reducerea riscului de infectare:
- spălarea frecventă și corectă a mâinilor,
- evitarea spațiilor aglomerate și slab ventilate,
- purtarea măștii în unități sanitare și în locurile cu risc crescut de transmitere,
- izolarea la primele simptome și contactarea medicului de familie.
Deși formele severe sunt mai rare în prezent, ele pot apărea, în special în rândul categoriilor vulnerabile. De aceea, prudența rămâne esențială, iar monitorizarea atentă a copiilor mici și a vârstnicilor este recomandată.
România traversează un nou val de creștere a cazurilor de COVID-19, cu accent pe copii și vârstnici. În timp ce formele grave sunt mai puține comparativ cu perioadele anterioare, medicii avertizează că situația nu trebuie tratată cu indiferență. Responsabilitatea individuală și măsurile simple de protecție pot face diferența între o evoluție controlată și o răspândire accelerată a virusului.
