Nicolescu Daniela
Au trecut mai bine de trei decenii de la una dintre cele mai cutremurătoare crime din România post-decembristă. Moartea dirijorului și compozitorului Ioan Luchian Mihalea, fondator al grupurilor Song și Minisong, a zguduit nu doar lumea artistică, ci întreaga societate. Recent, comisarul Dan Antonescu, unul dintre cei mai respectați criminaliști din țară, a povestit în podcastul „Știi ce zic” detalii tulburătoare despre ancheta cazului și despre modul brutal în care a fost ucis muzicianul.
O crimă care a marcat anii ’90
Pe 29 noiembrie 1993, Ioan Luchian Mihalea, în vârstă de doar 42 de ani, era găsit ucis cu cruzime în apartamentul său din București. Vestea s-a răspândit rapid, iar șocul a fost uriaș. România încă se afla în perioada de tranziție, iar lumea artistică pierdea una dintre cele mai carismatice și respectate figuri.
Cazul a fost pe prima pagină a ziarelor luni de zile. Presa vremii relata aproape zilnic detalii noi, iar opinia publică era avidă de informații. În lipsa televiziunilor de știri continue, ziarele scrise aveau o forță imensă, iar cazul Mihalea a devenit unul dintre cele mai urmărite dosare penale din acea perioadă.
Dan Antonescu, criminalistul care a văzut totul
Invitat în podcastul „Știi ce zic”, comisarul Dan Antonescu a povestit cum a fost prima confruntare cu această crimă de o brutalitate rară. „Am fost printre primii care au ajuns la cercetarea locului faptei. Am găsit un apartament care purta urmele unei lupte violente. Modul în care fusese ucis Mihalea arăta că agresorii veniseră hotărâți să-l omoare”, a spus el.
Comisarul a relatat că victima fusese lovită cu un letcon, un ciocan de lipit încins pe aragaz, și apoi strangulată cu cabluri – unul de la telefonul fix și altul de la un video. „Totul s-a petrecut pe holul de la intrare, s-au mutat apoi în bucătărie și în sufragerie. Dacă a mai mișcat un pic, atunci au tras de cabluri, cu piciorul pe pieptul victimei. Urmele lăsate – inclusiv amprente și o talpă de bocanc în sânge – au fost probe esențiale pentru noi”, a explicat Antonescu.
Un caz complicat, între probe și prejudecăți
Ancheta nu a fost deloc simplă. În acea perioadă, orientarea sexuală a lui Ioan Luchian Mihalea a devenit subiect de presă, iar acest lucru a complicat investigația. „El figura în evidențele miliției, fusese prins de mai multe ori în razii. Presa a exploatat puternic aceste informații și ne-am confruntat cu multe speculații. La început, am crezut că e posibil să fi fost vorba de un părinte răzbunător, dar toate pistele ne-au dus către altceva”, a declarat Antonescu.
Anchetatorii au descoperit repede că unul dintre agresori fusese chiar partenerul de viață al dirijorului, o persoană cu care relația se deteriorase. În plus, probele găsite la fața locului au fost „beton”, după cum spune comisarul: amprente, casete video și urme clare ale autorilor.
Crimă planificată, dar comisă „prostește”
Potrivit lui Dan Antonescu, agresorii și-au pregătit atacul. „Pe holul blocului, au deșurubat neonul pentru a crea întuneric, apoi au așteptat momentul potrivit. Au tăbărât peste el, l-au lovit cu ciocanul de lipit până l-au lăsat inconștient și apoi l-au tras în sufragerie. Modul în care au acționat arată că nu era vorba de un simplu jaf, ci de o crimă plănuită dinainte. Au venit hotărâți să-l omoare”, a povestit criminalistul.
Chiar și așa, Antonescu consideră că modul în care au comis fapta a fost „prostesc”. Urmele au rămas peste tot, iar anchetatorii nu au avut nevoie de mult timp pentru a reconstitui filmul evenimentelor și pentru a-i identifica pe vinovați.
O pierdere imensă pentru cultură
Moartea lui Ioan Luchian Mihalea a lăsat un gol uriaș în lumea muzicii. Fondator al grupurilor Song și Minisong, dirijorul a contribuit la formarea și educarea muzicală a sute de copii și tineri. A fost un spirit creativ, iubit de generații întregi, iar dispariția sa violentă a șocat nu doar colegii de breaslă, ci și publicul larg.
Evenimentele de după crimă au transformat cazul într-un simbol al fragilității vieții și al cruzimii de care pot da dovadă oamenii. Ani mai târziu, cazul continuă să fie rememorat ca una dintre cele mai cumplite crime din România anilor ’90.
Povestea lui Ioan Luchian Mihalea nu este doar despre o crimă rezolvată de polițiști. Este despre pierderea tragică a unui om de cultură, despre felul în care societatea românească a reacționat la aflarea unor detalii intime și despre modul în care presa vremii a amplificat scandalul.
Prin mărturia lui Dan Antonescu, publicul de azi poate înțelege mai bine nu doar brutalitatea faptei, ci și complexitatea anchetei care a urmat. „Au venit de acasă hotărâți să-l omoare”, a spus comisarul, o frază care rezumă cruzimea acelei nopți din 1993.
La peste treizeci de ani distanță, cazul rămâne un reper al crimelor care au cutremurat România și o amintire dureroasă pentru cei care l-au iubit și l-au admirat pe Ioan Luchian Mihalea.
