Georgescu Dragos
Situația critică generată de problemele apărute la Barajul Paltinu continuă să se agraveze și să producă efecte în lanț asupra întregii regiuni. În timp ce zeci de mii de locuitori din Prahova și Dâmbovița se confruntă de mai multe zile cu întreruperi severe în alimentarea cu apă potabilă și menajeră, o nouă consecință majoră a ieșit la iveală: centrala electrică de la Brazi, deținută de Petrom și responsabilă pentru aproximativ 10% din producția națională de energie electrică, a fost oprită complet din cauza lipsei apei necesare pentru funcționare.
Criză fără precedent. Centrala care asigură 10% din producția națională de energie electrică a României s-a oprit complet
Potrivit informațiilor transmise pe surse către Antena 3 CNN, această situație a determinat Ministerul Energiei să convoace o ședință de urgență, având în vedere impactul potențial asupra securității energetice a României. Oprirea centralei de la Brazi nu reprezintă doar un incident punctual, ci o problemă strategică, dat fiind rolul critic al instalației în stabilitatea sistemului electroenergetic național.
Anunțul oficial privind oprirea centralei a fost transmis de Transelectrica, care a precizat cauza exactă: debitul redus de apă tehnologică, rezultat din avariile raportate de Administrația Națională „Apele Române”. În documentul transmis se menționează clar:
„Debit redus de apă tehnologică datorită unor avarii comunicate de Apele Romane, conform adresa 62D/02.12.2025.”
În lipsa cantității minime de apă necesare pentru procesul tehnologic, instalația nu își poate menține funcționarea în parametrii de siguranță. Centrala, care are o capacitate instalată de 860 MW, a fost astfel trecută în mod controlat în regim de oprire.
Această decizie nu poate fi amânată în astfel de situații, deoarece operarea fără apă ar pune în pericol echipamentele de răcire și ar compromite întregul sistem.
De ce este atât de importantă centrala electrică de la Brazi?
Centrala de la Brazi reprezintă un pilon al securității energetice naționale din mai multe motive:
produce aproximativ 10% din energia electrică a României;
are capacitate de pornire rapidă, fiind esențială în acoperirea vârfurilor de consum;
contribuie la stabilitatea rețelei prin flexibilitatea ridicată;
este cel mai mare proiect privat de producere a energiei electrice realizat în România.
Inaugurată în 2012, după o investiție de 530 milioane de euro, centrala este compusă din:
două turbine pe gaze naturale, fiecare de 290 MW,
două cazane de recuperare,
o turbină cu abur de 310 MW.
Acest design face parte din categoria centralelor în ciclu combinat, care folosesc eficient energia conținută în gazele naturale, recuperând căldura reziduală pentru producerea de abur și generarea suplimentară de electricitate.
Într-un context energetic volatil, o astfel de centrală este esențială pentru echilibrarea sistemului electroenergetic, mai ales în perioade cu consum mare sau cu producție scăzută din surse regenerabile.
Ce s-a întâmplat la Barajul Paltinu? O problemă care afectează două județe
Barajul Paltinu, situat pe râul Doftana, este unul dintre principalele surse de alimentare cu apă pentru localități din Prahova și Dâmbovița. Avaria raportată de Apele Române a dus la reducerea drastică a debitului de apă tehnologică, afectând atât populația, cât și infrastructura industrială.
Zeci de localități au rămas fără apă sau au fost alimentate cu presiune scăzută. Situația este de o amploare rar întâlnită, întrucât restricțiile nu vizează doar consumul casnic, ci și instituțiile publice, școlile, unitățile medicale și operatorii economici.
Pe lângă disconfortul major pentru populație, această criză a scos la iveală vulnerabilitățile existente în sistemul național de alimentare cu apă și în managementul resurselor hidrologice. Faptul că o avarie la un baraj poate paraliza o centrală energetică vitală pentru România ridică întrebări serioase privind planurile de urgență, monitorizarea infrastructurii și capacitatea de reacție a autorităților.
Surse din cadrul Antena 3 CNN au confirmat că ministrul Energiei a convocat o ședință de urgență imediat după anunțul Transelectrica. În astfel de situații, coordonarea între ministere, operatori și autorități locale este crucială pentru limitarea efectelor asupra sistemului energetic național.
Ședința are ca principale obiective:
evaluarea riscurilor imediate asupra rețelei naționale,
identificarea soluțiilor temporare de stabilizare,
pregătirea planului de repornire a centralei,
analizarea impactului extins al crizei din Prahova și Dâmbovița.
Reacția promptă este justificată, deoarece o centrală de dimensiunea celei de la Brazi nu poate fi menținută în shutdown pentru mult timp fără a crea probleme majore în alimentarea națională.
Când se estimează repornirea centralei de la Brazi?
Potrivit informațiilor actuale, reluarea funcționării tuturor celor trei grupuri este anticipată pentru 4 decembrie, de la ora 01:00, cu condiția ca debitul de apă să revină la parametrii necesari.
Repornirea unei centrale de ciclu combinat este un proces complex, care implică verificări tehnice, stabilizarea presiunilor, testarea instalațiilor și monitorizarea turbinelor. Procesul nu se poate face instantaneu, iar momentul exact depinde de stabilitatea aportului de apă.
Fără rezolvarea problemei de la Barajul Paltinu, orice repornire ar fi imposibilă, motiv pentru care autoritățile sunt sub presiune să remedieze avaria în cel mai scurt timp.
Importanța apei în funcționarea unei centrale pe gaze în ciclu combinat
În centralele de acest tip, apa este esențială pentru:
răcirea echipamentelor,
generarea aburului în cazanele de recuperare,
controlul temperaturilor din ansamblul instalației,
menținerea eficienței și siguranței operaționale.
Fără debitul minim de apă tehnologică, centrala nu poate funcționa în condiții sigure, deoarece există riscul supraîncălzirii echipamentelor și al producerii unor avarii grave.
Impactul opririi centralei asupra României
Oprirea unei centrale care produce 10% din energia țării nu este un detaliu minor. Chiar dacă în sezonul rece există perioade cu consum constant, dispariția temporară a unui astfel de volum de energie poate impune:
activarea capacităților de rezervă,
creșterea importurilor, dacă este necesar,
utilizarea unor centrale mai costisitoare sau mai puțin eficiente.
De asemenea, aceasta pune presiune pe prețurile de pe piața spot, dar și pe operatorii care echilibrează rețeaua.
Din fericire, datorită flexibilității sistemului și condițiilor meteo actuale, nu au existat întreruperi în alimentarea consumatorilor, însă orice prelungire a situației ar putea crea dificultăți suplimentare.
Problemele de infrastructură – o vulnerabilitate strategică
Criza generată de avaria de la Barajul Paltinu scoate în evidență, încă o dată, fragilitatea infrastructurii hidrologice și energetice. Dependența unei centrale strategice de un singur baraj ridică întrebări privind:
planurile de rezervă,
diversificarea surselor de apă,
întreținerea infrastructurii existente,
reacția institutiilor în situații de urgență.
Un expert în domeniu a declarat recent pentru presă că România are nevoie urgentă de o strategie coerentă pentru gestionarea resurselor de apă, în contextul în care schimbările climatice cresc frecvența avariilor și scăderea debitelor.
Zeci de mii de oameni continuă să fie afectați în Prahova și Dâmbovița
Pe lângă impactul asupra centralei energetice, situația de la baraj generează dificultăți majore pentru populație și autorități locale. Locuitorii din numeroase orașe și comune se confruntă cu:
lipsa apei potabile,
alimentare cu presiune redusă,
probleme în școli și spitale,
imposibilitatea desfășurării unor activități esențiale.
În unele localități, apa este distribuită cu cisternele, iar autoritățile încearcă să gestioneze un volum foarte mare de solicitări.
