Cum ar putea arăta Bacalaureatul din 2030: Probele propuse în funcție de filieră, profil și specializare

Începând cu anul 2030, examenul de Bacalaureat va fi organizat într-un nou format, în baza planurilor-cadru de liceu introduse în 2025. Dacă documentele vor fi aprobate de Ministerul Educației și Cercetării, aceasta va fi prima generație care va susține „examenul maturității” conform noii structuri curriculare. Noul model de Bac aduce schimbări importante privind numărul probelor, conținutul acestora și modalitatea de evaluare, în funcție de filieră, profil și specializare.

Citește și

Măsura fiscală de care nici nu a vrut să audă Nicușor Dan. Președintele le-a blocat...

Bacalaureatul 2030: Structura generală a examenului

Elevii care finalizează studiile liceale în 2030 vor susține:

• 3 examene scrise – la discipline de trunchi comun și profil;

• 5 evaluări de competențe, din care 4 probe specifice Bacalaureatului;

• condiții de promovare: nota minimă 5 la fiecare probă scrisă și media finală de minimum 6, calculată cu două zecimale.

Examenul va include, pe lângă probele scrise, și mai multe tipuri de evaluări de competențe, desfășurate atât în timpul anului școlar, cât și după încheierea cursurilor. Elevii vor susține probe diferite, în funcție de profilul urmat (real, uman, vocațional etc.) și de specializare.

Probele scrise: Diferențiate în funcție de profil

1. Proba la Limba și literatura română – obligatorie pentru toți elevii, dar cu subiecte adaptate:

• Proba A1 – pentru majoritatea elevilor, indiferent de profil și specializare (cu excepția celor de la filologie și din învățământul în limba minorităților);

• Proba A2 – pentru elevii de la profil uman, specializarea filologie, cu o programă adaptată;

• Proba A3 – pentru elevii care au urmat cursurile în limba maternă, cu subiecte din programă specială.

2. Proba D – Limba și literatura maternă
Această probă este destinată elevilor care au învățat într-o limbă a minorităților naționale. Ea este obligatorie pentru cei care au studiat în limba maternă și opțională pentru elevii care au avut limba maternă ca disciplină separată, dar au urmat cursurile într-o altă limbă de predare.

3. Proba E – Două discipline în funcție de profil și specializare
Aceasta cuprinde două probe scrise obligatorii, stabilite în funcție de specificul filierei, profilului și specializării. Conținutul acestor probe este construit pe baza standardelor naționale de evaluare, potrivit RTV. 

Probele de competențe

Conform noii metodologii, elevii vor trece printr-un set de evaluări ale competențelor, împărțite între perioada de cursuri și perioada de după încheierea acestora.

În timpul cursurilor:

• Proba B: Competențe lingvistice în două limbi străine de circulație internațională – evaluarea se face în funcție de nivelul atins (B2, B1 sau A2 conform Cadrului European de Referință);

• Proba C: Competențe digitale – nivel minim mediu, conform standardelor prevăzute;

• Proba F: Competențe de bază, complementare profilului, echivalentul unei probe scrise, notată cu „admis/respins”.

După încheierea cursurilor:

• Proba A01: Competențe lingvistice de comunicare orală în limba română – evaluarea se face cu calificativ admis/respins;

• Proba A02: Competențe orale în limba maternă – pentru elevii care aparțin minorităților și au studiat în limba respectivă.

Elevii au obligația de a participa la toate aceste probe, care sunt considerate parte integrantă a Bacalaureatului, chiar dacă nu se notează pe o scară de la 1 la 10.

O noutate: Religia poate deveni probă de examen

Începând cu Bacalaureatul din 2030, disciplina religie poate fi aleasă ca a doua probă a specializării de către elevii de la profil uman, dar și ca probă de competențe de către cei de la profil real, potrivit noilor prevederi din Curriculumul de specialitate (CS). Astfel, religia intră pentru prima dată în structura Bac-ului în mod opțional.

Totodată, la profilul filologie, disciplina istorie nu va mai fi prezentă ca probă principală. Aceasta va fi înlocuită cu o limbă străină, adaptându-se astfel noii direcții de formare a competențelor comunicative, potrivit noilor planuri-cadru.

Cine decide ce probe susține fiecare elev

Probele sunt stabilite în funcție de:

• Filiera liceului (teoretică, tehnologică, vocațională);

• Profilul (real, uman, servicii, artistic etc.);

• Specializarea urmată (matematică-informatică, filologie, științe ale naturii, economic, pedagogic etc.).

Elevii vor susține probele scrise la discipline corespunzătoare domeniilor studiate intensiv în timpul liceului. Astfel, un elev de la profil real – matematică-informatică – va susține, pe lângă limba română, o probă la matematică și una la informatică sau fizică, în timp ce un elev de la filologie va avea limba română, o limbă străină și posibil religie.

Condiții de promovare a Bacalaureatului

Pentru a promova examenul, elevii trebuie:

• să obțină cel puțin nota 5 la fiecare probă scrisă;

• media aritmetică a notelor la probele scrise să fie de minimum 6.00, calculată cu două zecimale exacte;

• să participe la toate probele de competențe și să obțină calificativul „admis”.

Este de așteptat ca această structură să fie reglementată prin ordin de ministru, iar metodologia exactă de desfășurare a probelor să fie publicată în timp util, astfel încât elevii și profesorii să se poată pregăti corespunzător.

Noul Bacalaureat 2030 reprezintă o schimbare majoră de paradigmă în evaluarea elevilor români la final de liceu. Accentul cade acum pe competențe reale, interdisciplinaritate și adaptarea probelor la profilul de studiu, în speranța unei mai bune corelări cu cerințele societății și ale pieței muncii.

Sursa foto: Arhivă