Redactia
Cutremur în Buzău. Un cutremur cu magnitudinea de 3,6 grade pe scara Richter s-a produs în noaptea de joi spre vineri, în zona Vrancea. Epicentrul seismului a fost în judeţul Buzău, potrivit Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP). Un alt cutremur a avut loc vineri dimineaţă în aceeaşi zonă.
Seismul produs în noaptea de joi spre vineri a avut loc la adâncimea de 122 de kilometri. Oraşele cele mai apropiate de epicentrul cutremurului sunt Nehoiu, Covasna, Întorsura Buzăului, Buzău şi Mizil.
Cutremur în Buzău. Un nou cutremur s-a produs vineri dimineaţă în zona Vrancea, având o magnitudine de 3,5 grade pe scara Richter, la aproape patru ore după ce, în aceeaşi zonă, s-a înregistrat un seism de 3,6 grade.
Potrivit Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP), un nou cutremur s-a produs vineri dimineaţă, la ora 7.36, în zona Vrancea. Acesta a avut cu în judeţul Buzău.
Citește și: Cutremur în România pe 1 martie. Ce magnitudine a avut
Cutremur în Buzău. Seismul a avut o magnitudine de 3,5 grade pe scara Richter şi s-a înregistrat la adâncimea de 120 de kilometri.
Cel mai mare cutremur din acest an produs în zona Vrancea. Acesta a fost în 9 ianuarie, având magnitudinea de 4,6 grade pe scara Richter. Şi atunci, epicentrul seismului a fost în judeţul Buzău.
Anul trecut, trei seisme cu magnitudinea de peste 4,5 grade pe scara Richter s-au înregistrat în zona Vrancea, cel mai puternic având 5,8 grade, produs în 28 octombrie.
Cutremur sau seism sunt termenii folosiți pentru mișcările pământului, ce constau în vibrații generate în zonele interne ale Terrei, propagate în formă de unde prin roci. Aceste vibrații rezultă din mișcările plăcilor tectonice, fiind des cauzate de o activitate vulcanică.
Citește și: Șapte cutremure, produse în Marea Neagră. Ce spune INFP
Cuvântul cutremur este folosit doar pentru acele mișcări ale plăcilor tectonice care provoacă daune majore, seism sau mișcări seismice pentru cele care trec neobservate și mișcări non-seismice pentru cele provocate de om.
Cutremurele puternice pot distruge construcții, clădiri, chiar localități întregi. Ele provoacă alunecări de teren, chiar catastrofe naturale. Cutremurele submarine pot declanșa formarea de valuri uriașe. (de până la 30 de metri înălțime și atingând viteze neașteptate (800 km/h). Astfel, în Oceanul Pacific fenomenele tsunami. (provocate de cutremurele submarine) au produs pagube materiale foarte mari, cu pierderi de vieți omenești.
Știința care se ocupă cu studiul cutremurelor (mișcărilor seismice) se numește seismologie.
Între secolul al V-lea î.Hr. și secolul al XIV-lea d.Hr., oamenii considerau că seismele sunt provocate, de regulă, de curenți de aer aflați în interiorul cavităților Pământului. Exista însă și ideea conform căreia cutremurele apăreau ca urmare a tensiunilor existente în scoarță între apă și pământ. Idee avansată de filosoful grec Thales din Milet, în secolul al VI-lea î.Hr. Mai târziu, în primul secol al erei noastre, Plinius cel Bătrân vorbea despre seisme ca fiind „furtuni subpământene.
Citește și: Cutremur în această noapte în România. Ce magnitudine a avut
