Georgescu Dragos
Tensiunile din Partidul Național Liberal cresc după eșecul Guvernului Mureșan la votul din Parlament. Conducerea grupului liberal de la Camera Deputaților a aplicat prima sancțiune importantă după ce unii parlamentari nu ar fi respectat linia stabilită de partid.
Cutremur în PNL după votul pentru Guvernul Mureșan. Primul parlamentar exclus, alți patru sunt „suspecți”
Deputatul de Botoșani Eduard Mititelu a fost exclus din grupul parlamentar al PNL de la Camera Deputaților, după ce nu a votat Guvernul Mureșan.
Decizia îl transformă, cel puțin pentru moment, într-un deputat neafiliat.
Situația este însă mai complicată decât pare la prima vedere.
Mititelu nu a fost exclus din PNL, ci doar din grupul parlamentar liberal, cele două proceduri fiind diferite.
Mai mult, cazul său ar putea fi doar începutul.
Un lider liberal citat de HotNews susține că există încă patru parlamentari considerați „suspecți”, însă partidul nu ar avea deocamdată dovezi suficient de clare pentru a lua măsuri similare împotriva acestora.
În spatele sancțiunii se află o luptă politică mult mai amplă care macină PNL de câteva luni. Tabăra conducerii partidului și gruparea parlamentarilor care l-au susținut anterior pe Adrian Veștea au ajuns în repetate rânduri pe poziții opuse.
Iar votul pentru Guvernul Mureșan pare să fi deschis un nou capitol al conflictului.
Eduard Mititelu, primul parlamentar exclus din grupul PNL
Decizia privind excluderea lui Eduard Mititelu a fost luată în cadrul unei ședințe a grupului parlamentar PNL de la Camera Deputaților.
Motivul invocat este nerespectarea deciziilor grupului.
Liberalii stabiliseră încă din luna septembrie o regulă foarte clară: parlamentarii care nu respectă hotărârile adoptate de grup riscă să fie excluși.
În cazul lui Mititelu, conducerea grupului a considerat că această regulă trebuie aplicată.
Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, a explicat pentru HotNews că grupul parlamentar funcționează în baza unui regulament și că membrii săi trebuie să respecte deciziile majorității.
Argumentul conducerii liberale este simplu: un parlamentar poate avea propriile opinii, însă apartenența la un grup presupune și respectarea unor decizii politice comune.
În momentul în care un parlamentar refuză să respecte în mod repetat aceste hotărâri, conducerea consideră că acesta nu mai poate face parte din grup.
Pentru Eduard Mititelu, consecința imediată este pierderea apartenenței la grupul parlamentar PNL.
Mandatul său de deputat continuă însă.
Mititelu nu a fost exclus și din partid
Există o diferență importantă între excluderea din grupul parlamentar și excluderea din Partidul Național Liberal.
Eduard Mititelu rămâne, cel puțin deocamdată, membru PNL.
Procedura prin care un parlamentar poate fi eliminat din partid este mult mai complicată.
Ionel Bogdan a explicat că o asemenea decizie trebuie luată în conformitate cu statutul formațiunii și presupune alte etape politice și administrative.
Conducerea PNL nu a declanșat, până în prezent, procedura pentru excluderea lui Mititelu din partid.
Prin urmare, situația este una neobișnuită.
Deputatul rămâne liberal din punctul de vedere al apartenenței politice, dar în Parlament nu mai face parte din grupul PNL.
Eduard Mititelu nu a dorit să comenteze decizia atunci când a fost contactat de HotNews.
Rămâne de văzut dacă va contesta politic măsura sau dacă va încerca să își clarifice situația în interiorul partidului.
„E primul. Sunt patru suspecți”
Poate cea mai importantă informație apărută după sancționarea deputatului de Botoșani este că acesta ar putea să nu fie singurul vizat.
Un lider PNL a declarat pentru HotNews că Mititelu este „primul”, adăugând că există patru „suspecți”.
Numele acestora nu au fost făcute publice.
Motivul este că partidul nu ar avea, în acest moment, dovezi concludente privind comportamentul lor la vot.
Această situație arată cât de mare este neîncrederea instalată în interiorul PNL după votul din Parlament.
Pentru conducerea liberală, identificarea parlamentarilor care nu au respectat linia partidului devine importantă inclusiv pentru menținerea disciplinei la viitoarele voturi.
Într-un Parlament fragmentat, câteva voturi pot face diferența dintre instalarea și respingerea unui guvern.
Iar PNL a simțit deja efectele acestei realități.
Guvernul Mureșan nu a reușit să treacă de Parlament
Siegfried Mureșan intrase în cursa pentru formarea Guvernului fără să aibă garantată majoritatea necesară.
Calculele erau dificile încă de la început.
PNL, USR și UDMR dispuneau împreună de aproximativ 170 de parlamentari, în timp ce pentru învestirea Guvernului erau necesare 233 de voturi.
Prin urmare, Mureșan avea nevoie de sprijin suplimentar.
Premierul desemnat a încercat să obțină voturi din afara celor trei formațiuni care îl susțineau oficial, însă matematica parlamentară nu i-a fost favorabilă.
Situația era complicată suplimentar chiar de problemele interne din PNL.
Nu exista certitudinea că absolut toți parlamentarii liberali vor respecta linia conducerii.
Tensiunile apăruseră cu luni înainte și deveniseră evidente odată cu episodul Guvernului Veștea.
Conflictul din PNL nu a început cu Guvernul Mureșan
Cazul Eduard Mititelu nu reprezintă prima abatere de la linia oficială a partidului.
Deputatul fusese implicat și în episodul Guvernului propus de Adrian Veștea.
În luna iunie, Mititelu acceptase să facă parte din Cabinetul Veștea, în ciuda faptului că acesta nu beneficia de sprijinul oficial al PNL.
Eduard Mititelu fusese propus atunci pentru funcția de ministru al Digitalizării.
Decizia sa a provocat nemulțumire în conducerea liberală.
Nu era însă singurul parlamentar care se poziționase diferit față de linia partidului.
Un grup de liberali îl susținuse pe Adrian Veștea, în ciuda opoziției conducerii PNL.
Conflictul a devenit atât de puternic încât acești parlamentari au ajuns să fie considerați de tabăra conducerii drept o grupare rebelă.
Iar consecințele au apărut ulterior.
Mititelu își pierduse deja o funcție în Parlament
La începutul noii sesiuni parlamentare, Eduard Mititelu fusese retras din funcția de vicepreședinte al Comisiei pentru industrii.
În locul său fusese numit Sebastian Burduja.
Măsura făcea parte dintr-o serie mai largă de sancțiuni aplicate parlamentarilor care îl susținuseră pe Adrian Veștea.
Nu doar Mititelu fusese vizat.
Mai mulți parlamentari liberali și-au pierdut funcțiile deținute în structurile Camerei Deputaților sau Senatului.
Printre numele importante care au apărut în această dispută s-au aflat Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc și George Scarlat.
Cu alte cuvinte, conflictul actual are rădăcini mai vechi.
Votul privind Guvernul Mureșan nu a făcut decât să reactiveze o confruntare internă care nu fusese niciodată închisă complet.
PNL încearcă să impună disciplină în grupurile parlamentare
Pentru conducerea liberală, problema depășește cazul unui singur deputat.
Este vorba despre autoritatea partidului asupra propriilor parlamentari.
Dacă fiecare ales ar vota diferit în momente decisive, conducerea nu ar mai putea garanta partenerilor politici nici măcar propriile voturi.
Iar acest lucru ar reduce dramatic puterea de negociere a PNL.
De aceea, în septembrie, grupul liberal de la Camera Deputaților stabilise că parlamentarii care nu respectă deciziile adoptate pot fi excluși.
Cazul Mititelu arată că regula nu a rămas doar pe hârtie.
Conducerea a decis să o aplice.
Mesajul transmis celorlalți parlamentari este foarte clar: abaterea de la linia grupului poate avea consecințe.
Rămâne însă întrebarea dacă măsurile disciplinare vor rezolva conflictul sau îl vor adânci.
Patru parlamentari sunt acum sub lupa partidului
Afirmația potrivit căreia mai există patru „suspecți” ridică o serie de întrebări.
Cine sunt aceștia?
Cum va putea conducerea PNL să demonstreze modul în care au votat?
Și ce se va întâmpla dacă suspiciunile sunt confirmate?
În funcție de tipul scrutinului parlamentar și de mecanismele folosite, stabilirea exactă a comportamentului fiecărui ales poate deveni dificilă.
De aceea, conducerea liberală pare să evite sancțiunile până când există suficiente informații.
Dacă însă vor apărea dovezi, cazul Mititelu poate deveni precedent.
Alți parlamentari ar putea fi eliminați din grup.
O asemenea evoluție ar slăbi numeric grupul parlamentar liberal și ar face și mai vizibile fracturile din partid.
Vechea dispută dintre tabere revine în prim-plan
Criza din PNL nu poate fi separată de confruntarea dintre tabăra conducerii și parlamentarii care au susținut anterior o altă strategie guvernamentală.
În vară, Siegfried Mureșan avertizase public că liberalii care ar vota Guvernul Veștea se vor plasa în afara partidului.
Mesajul fusese extrem de dur.
Mureșan spunea atunci că acei parlamentari nu mai pot avea o perspectivă politică în PNL dacă acționează împotriva deciziilor formațiunii.
Cu toate acestea, mai mulți liberali au mers înainte și au susținut Cabinetul Veștea.
În septembrie au venit primele sancțiuni politice importante.
Acum apare excluderea lui Eduard Mititelu din grup.
Privite împreună, aceste episoade arată o încercare a conducerii de a recâștiga controlul asupra parlamentarilor.
De ce contează atât de mult câteva voturi
Într-un Parlament în care nicio tabără nu dispune confortabil de o majoritate, fiecare parlamentar capătă o importanță mult mai mare.
Diferența dintre succes și eșec poate fi făcută de câteva voturi.
Guvernul Mureșan a demonstrat acest lucru.
Încă înainte de vot, calculele arătau că PNL, USR și UDMR erau departe de pragul de 233 de voturi necesar.
Mureșan avea nevoie de sprijin suplimentar.
Dar atunci când nici măcar voturile propriilor parlamentari nu sunt complet sigure, misiunea unui premier desemnat devine aproape imposibilă.
De aici și reacția dură a conducerii liberale.
PNL nu își permite să intre în viitoare negocieri fără să știe pe câte voturi se poate baza.
Excluderea poate produce însă efectul invers
Există și un risc pentru conducerea PNL.
Sancțiunile pot impune disciplină, dar pot și radicaliza parlamentarii nemulțumiți.
Un ales exclus din grup nu mai are aceleași obligații politice față de conducere.
Dacă numărul parlamentarilor neafiliați proveniți din PNL crește, aceștia ar putea deveni un grup important pentru viitoarele majorități.
Într-un Parlament foarte fragmentat, parlamentarii independenți sau neafiliați pot ajunge să dețină voturi decisive.
Prin urmare, fiecare excludere trebuie calculată atent.
PNL încearcă să transmită autoritate.
Dar nu își poate permite nici să piardă prea mulți parlamentari.
Situația lui Eduard Mititelu rămâne neobișnuită
Pentru moment, deputatul de Botoșani se găsește într-o poziție politică aparte.
Nu mai este membru al grupului parlamentar PNL, dar continuă să fie membru al partidului.
Conducerea liberală nu a declanșat procedurile necesare pentru excluderea sa din formațiune.
Acest lucru poate indica faptul că PNL dorește să facă diferența între disciplina parlamentară și apartenența politică.
Poate fi însă și o etapă intermediară.
Totul depinde de modul în care va evolua conflictul.
Dacă Mititelu continuă să se poziționeze împotriva conducerii, presiunea pentru sancțiuni suplimentare poate crește.
Dacă tensiunile se calmează, situația ar putea rămâne la nivelul actual.
Următoarea mișcare a PNL poate fi decisivă
Adevărata miză nu mai este doar Eduard Mititelu.
Toată atenția se îndreaptă acum către ceilalți patru parlamentari despre care surse liberale afirmă că se află sub suspiciune.
Dacă niciunul nu este sancționat, cazul deputatului de Botoșani poate rămâne unul izolat.
Dacă însă urmează alte excluderi, atunci PNL se poate confrunta cu o veritabilă epurare a propriului grup parlamentar.
Pentru partid, momentul este delicat.
Guvernul Mureșan tocmai a ratat votul de învestitură.
Negocierile pentru găsirea unei soluții guvernamentale continuă.
Iar liberalii trebuie să participe la aceste discuții în timp ce încearcă simultan să își rezolve propriile conflicte.
Eduard Mititelu este primul care suportă consecința directă a noii discipline impuse în grup.
Dar afirmația venită din interiorul partidului – „E primul. Sunt patru suspecți” – sugerează că povestea este departe de a se fi încheiat.
Dacă suspiciunile vor fi confirmate, PNL ar putea trece printr-un nou val de sancțiuni.
Iar într-un moment în care fiecare vot parlamentar poate schimba soarta unui guvern, conflictul intern al liberalilor riscă să devină nu doar problema unui partid, ci un element important în ecuația politică a următoarei formule de guvernare.
