Cristina Cohuț
Depunerea jurământului de către Nicușor Dan în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a marcat începutul oficial al mandatului său de președinte al României. Evenimentul, care a avut loc luni, ora 12:00, s-a desfășurat într-un cadru solemn, în prezența parlamentarilor, a reprezentanților Executivului, a oficialilor europeni și a altor invitați din instituțiile publice. Cu toate acestea, două absențe importante au atras atenția publicului: fostul președinte Klaus Iohannis și președintele interimar Ilie Bolojan nu au fost prezenți la ceremonia desfășurată în Parlament.
Motivul absenței lui Ilie Bolojan a fost explicat public chiar în ziua ceremoniei, de către secretarul general al Guvernului, Mircea Abrudean, într-o intervenție televizată. Acesta a precizat că protocolul de stat impunea prezența președintelui interimar la Palatul Cotroceni, unde urma să aibă loc ceremonia militară de predare-primire a mandatului.
Ilie Bolojan, absent din rațiuni protocolare
În cadrul intervenției sale de la Antena 3 CNN, Mircea Abrudean a clarificat că absența lui Ilie Bolojan nu a fost un gest de evitare a evenimentului, ci o chestiune de respectare a regulilor stabilite de protocolul de stat. Președintele interimar trebuia să rămână la Cotroceni pentru a-l primi pe noul președinte imediat după ceremonia din Parlament.
„Va fi o ceremonie militară de predare – primire a mandatului. Și atunci președintele trebuie să rămână la Cotroceni. Așa este protocolul, așa s-a procedat și în trecut”, a declarat Abrudean, justificând astfel lipsa președintelui interimar de la momentul solemn din legislativ.
După ce Nicușor Dan a depus jurământul în Parlament, ceremonia oficială de învestire a continuat la Palatul Cotroceni, pe Platoul Marinescu, unde a avut loc momentul militar de preluare a funcției de președinte. Ulterior, în interiorul Palatului, s-a desfășurat ceremonia de predare-primire a mandatului, în urma căreia Ilie Bolojan și-a încheiat rolul de președinte interimar și și-a reluat activitatea în Senatul României.
Klaus Iohannis, o absență care a ridicat întrebări
În ceea ce privește absența fostului președinte Klaus Iohannis de la ceremonia din Parlament, aceasta a rămas fără o explicație oficială. Mircea Abrudean a precizat că toți foștii șefi de stat au fost invitați la eveniment, iar prezența sau absența acestora ține de o decizie personală.
„Prezența sau absența unor invitați, inclusiv a domnului președinte Klaus Iohannis, este o chestiune personală. Nu avem noi cum să ne pronunțăm asupra acestui aspect. Au primit invitațiile toți foștii șefi de stat și toată lumea care trebuie să fie astăzi aici, cu siguranță a fost invitată, dacă participă sau nu este o chestiune privată. Nu trebuie să motiveze absența de la un astfel de eveniment. Este un eveniment simbolic, solemn pentru democrația românească. E, cred, foarte bine ca toată lumea să fie prezentă”, a declarat președintele interimar al Senatului, potrivit romaniatv.net.
Fostul șef al statului nu a oferit nicio declarație publică referitoare la decizia sa de a nu participa la ceremonia de învestire a succesorului său.
Ceremonia din Parlament. Jurământul și începutul mandatului
Depunerea jurământului a avut loc în plenul reunit al Parlamentului și a fost transmisă în direct de principalele posturi de televiziune. Potrivit articolului 82 din Constituția României, candidatul validat de Curtea Constituțională depune următorul jurământ în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună:
“Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”
Odată cu rostirea acestor cuvinte, Nicușor Dan a devenit oficial Președintele României. Mandatul său, cu durata de cinci ani, a început imediat după depunerea jurământului.
Evenimentul de la Cotroceni. Ceremonia militară și predarea mandatului
Imediat după încheierea ceremoniei parlamentare, delegația prezidențială s-a deplasat la Palatul Cotroceni, unde, începând cu ora 13:30, a avut loc ceremonia militară organizată pe Platoul Marinescu. În prezența Gărzii de Onoare, a oficialilor militari și civili și a reprezentanților Administrației Prezidențiale, Nicușor Dan a fost întâmpinat cu onorurile militare corespunzătoare funcției de președinte.
Ulterior, în cadrul unei ceremonii mai restrânse, dar cu un profund caracter simbolic, a avut loc predarea și primirea mandatului prezidențial. Ilie Bolojan, care exercitase funcția de președinte interimar după plecarea lui Klaus Iohannis, și-a încheiat oficial atribuțiile și a predat conducerea statului noului președinte.
Această etapă marchează începutul unui nou ciclu instituțional, în care Nicușor Dan își va exercita prerogativele constituționale, în calitate de garant al independenței naționale, al unității și integrității teritoriale, precum și al respectării Constituției.
Componența audienței. Reprezentanți ai instituțiilor și oficiali europeni
La ceremonia din Parlament au fost prezenți membri ai Guvernului, reprezentanți ai Casei Regale, europarlamentari, diplomați și lideri ai principalelor instituții publice din România. Printre invitați s-au numărat și Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv și comisar european pentru drepturi sociale, precum și Iulia Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene la București.
Prezența acestor oficiali a reflectat interesul instituțiilor europene față de tranziția democratică de la nivelul președinției României și a transmis un mesaj de continuitate și stabilitate în raporturile externe ale țării.
Durata mandatului și prevederile constituționale
Mandatul președintelui României este de cinci ani, conform Constituției, și începe în momentul depunerii jurământului. Nicio persoană nu poate exercita funcția de președinte pentru mai mult de două mandate, indiferent dacă acestea sunt sau nu succesive.
Potrivit articolului 80 din Constituție, „Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice.”
Totodată, președintele are rol de mediator între puterile statului, dar și între stat și societate. Aceste atribuții conferă funcției prezidențiale o dimensiune aparte în arhitectura constituțională a statului român.
