Loredana Ionescu
Noua formulă de calcul combină capacitatea cilindrică a motorului cu norma de poluare, însă balanța înclină clar în favoarea unui singur criteriu: cilindreea.
Cum se calculează impozitul auto în 2026
Potrivit reglementărilor publicate în Monitorul Oficial, impozitul auto pornește de la capacitatea cilindrică a motorului, exprimată în fracții de câte 200 cm³. Rezultatul se înmulțește apoi cu un coeficient stabilit în funcție de norma de poluare.
Deși, teoretic, norma Euro ar trebui să aibă un rol important, în realitate impactul său este secundar. Motorul rămâne criteriul decisiv, iar acest lucru generează diferențe majore între autoturisme.
Un exemplu des invocat este cel al unui autoturism cu motor de 1.400 cm³ și normă Euro 5. Calculul arată astfel: 1.400 împărțit la 200 înseamnă 7 unități, care se înmulțesc cu coeficientul de 17,6 lei. Rezultatul final este un impozit anual de 123,2 lei, potrivit Observatorul Prahovean.
Diferențe uriașe între Euro 6 și mașinile vechi
Problema apare atunci când sunt comparate autoturismele moderne cu cele vechi. Un automobil Euro 6, cu un motor de 2.800 cm³, ajunge să aibă un impozit de peste 2.100 de lei pe an. În același timp, o mașină Euro 3, cu motor de 1.600 cm³, este taxată cu aproximativ 156 de lei.
Diferența este uriașă, chiar dacă autoturismul Euro 3 are emisii semnificativ mai mari și un impact mult mai nociv asupra mediului. Practic, noul sistem penalizează motoarele mari, indiferent cât de moderne sau eficiente sunt, și favorizează vehiculele cu motoare mici, chiar dacă acestea sunt învechite și poluante.
Astfel, șoferii care au investit în mașini mai noi și mai puțin poluante ajung să plătească mai mult decât cei care conduc autoturisme vechi, cu tehnologii depășite.
De ce principiul „poluatorul plătește” nu se aplică pe deplin
Ovidiu Bunget, specialist în fiscalitate și profesor la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universitatea de Vest din Timișoara, explică de ce noul sistem ridică semne de întrebare.
Acesta susține că aplicarea principiului „poluatorul plătește” este incompletă și lipsită de coerență. În opinia sa, noua formulă redistribuie sarcina fiscală într-un mod discutabil, crescând impozitarea unor autoturisme comune și reducând taxarea unor vehicule cu impact urban ridicat.
Expertul atrage atenția că obiectivul real pare să fie unul bugetar, nu ecologic. Accentul cade pe creșterea veniturilor la bugetele locale, în timp ce efectele reale asupra mediului sunt limitate.
„Noua propunere redistribuie sarcina fiscală astfel încât crește impozitarea autoturismelor comune, reduce taxa unor vehicule cu impact urban ridicat și urmărește mai degrabă un obiectiv bugetar (n.r. – colectarea unor sume mai mai mari) decât un obiectiv real de mediu”, a spus Ovidiu Bunget pentru Libertatea.
Mai mult, sistemul actual nu ține cont de modul efectiv de utilizare a mașinii sau de emisiile reale produse în trafic.
Ce criterii ar trebui să conteze cu adevărat
Specialiștii în fiscalitate și mediu spun că un impozit auto cu adevărat ecologic ar trebui să fie construit pe baze mult mai complexe. Printre criteriile esențiale se numără emisiile reale de dioxid de carbon, vechimea autoturismului, rulajul anual și utilizarea predominant urbană sau extraurbană.
De asemenea, impactul real asupra calității aerului ar trebui să fie un factor central, nu doar o normă tehnică sau capacitatea motorului. În lipsa acestor elemente, impozitul auto rămâne un compromis fiscal, în care logica de mediu este estompată de nevoia statului de a colecta mai mulți bani.
În forma actuală, noul sistem de impozitare continuă să stârnească nemulțumiri și controverse, mai ales în rândul șoferilor care au ales să investească în autoturisme mai puțin poluante, dar sunt penalizați financiar pentru cilindreea motorului.
Sursa foto: Arhivă
