Redactia
Tragedia aviatică din Moscova, în care a a fost implicată o aeronavă Sukhoi Superjet 100, ridică semne de întrebare avioanele produse în Rusia, care moşteneşte în mare parte „filozofia” de business a Uniunii Sovietice, scrie Leonid Bershidsky într-un editorial publicat în Bloomberg.
Izolaţionism, acesta este cuvântul-cheie care caracterizează industria aviatică din Rusia, notează Bershidsky. Precizând că Sukhoi Superjet 100 (SSJ 100) este singurul model de aeronavă comercială produs de ruşi după prăbuşirea URSS.
Proiectul SSJ 100 este „planul predispus la defecţiuni care încoronează epoca Putin. O încercare de-a exploata expertiza producătorului de avioane de război Sukhoi pentru a recupera gloria apusă a poveştii sovietice despre construcţia avioanelor”.
Imperiul sovietic îşi făcuse un titlu de glorie din faptul că nu importa aeronave. Aceasta din raţiuni de securitate naţională. La sfârşitul anilor 1980, industria aviatică sovietică recruta masiv forţă de muncă. Circa 2 milioane de muncitori erau necesari. Aproximativ 150 de avioane civile erau produse în fiecare an.
Planul lui Putin
În 2000, odată cu venirea la putere a lui Vladimir Putin, „guvernul rus a făcut un efort concentrat pentru a re-naţionaliza ceea ce mai rămăsese din industria aeronautică sovietică şi pentru a aduce pe piaţă avioane noi”.
Leonid Bershidsky notează că „fabricarea de avioane în Rusia este pentru Putin o chestiune de prestigiu naţional. Un semnal că Rusia a rămas o mare putere, la egalitate cu SUA şi Europa şi înaintea Chinei”.
Numai că acest plan cu alură imperialistă, subliniază Bershidsky, are o hibă periculoasă. Proiectul Sukhoi aparţine unei „companii fără experienţă în fabricarea de avioane de pasageri, însă cu o istorie de succes privind exportul avioanelor de război”.
În 2002, compania Sukhoi a fost aleasă de guvernul rus, ca obiectiv strategic de investiţii pe segmentul zborurilor comerciale, în detrimentul unei alte companii de profil. Acesta propusese un proiect bazat pe un design aeronautic dezvoltat de gigantul rusesc Tupolev.
Deja în 2006, Sukhoi „devenise cam singurul proiect susţinut de guvern” la nivelul întregii industrii aeronautice ruseşti. Compania „a primit finanţare directă de la stat şi de la bănci controlate de stat”.
Returnarea de avioane achiziţionate
SSJ 100 s-a dovedit rapid a fi nesigur pentru cei câţiva cumpărători interesaţi de achiziţionarea acestei aeronave. „La începutul acestui an, singura companie europeană care a folosit SSJ-uri – CityJet din Irlanda – a returnat toate cele şapte aeronave cumpărate în leasing. Interjet din Mexic, cumpărătorul iniţial, a fost nevoită să «canibalizeze» unele dintre avioane din cauza lipsei de componente şi a lipsei infrastructurii de servicii Sukhoi în America Latină”. Mai scrie Leonid Bershidsky în editorialul său.
În aprilie, un contract important pentru un lot de SSJ 100 a fost reziliat în mod neaşteptat de către Adria Airways. Aceasta este cea mai mare companie aeriană din Slovenia.
„Chiar şi înainte de prăbuşirea avionului duminică, era clar că planurile Sukhoi de a vinde 800 de Superjet-uri până în 2024. 500 dintre ele în afara Rusiei, muriseră”, concluzionează Bershidsky.
Avionul, de tip Sukhoi Superjet 100, deţinut de compania Aeroflot, se îndrepta duminică spre oraşul Murmansk, în nordul extrem al Rusiei. La scurt timp după decolare a solicitat permisiunea să se întoarcă înapoi la aeroportul Sheremetyevo, după detectarea unui incendiu. Dintre cele 78 de persoane aflate la bord, 41 au decedat în urma incendiului.
Cadavrele celor 41 de victime au fost recuperate.
Modelul SSJ 100 a fost lansat în 2011 şi încă de atunci au existat temeri cu privire la siguranţa aeronavei.
