Adelina C
Cătălin Cherecheș, cunoscutul fost edil al municipiului Baia Mare, a declanșat un protest extrem în semn de nemulțumire față de condițiile de detenție din Penitenciarul Arad, optând pentru greva foamei. Acest demers vine imediat după ce Cherecheș a fost extrădat din Germania și adus în România sub escortă polițienească, în data de 19 martie 2024.
Cătălin Cherecheș este nemulțumit de condițiile din închisoare
Fostul primar, care a fost în detenție la Munchen, Germania, până la recenta sa extrădare, pare să fie nemulțumit de condițiile pe care le-a întâlnit în sistemul penitenciar românesc. Surse din interiorul penitenciarului afirmă că Cherecheș beneficiază de condiții decente, incluzând o celulă recent renovată, dotată cu ferestre termopan, pat nou și lenjerie de calitate. Cu toate acestea, nemulțumirea lui pare să depășească confortul fizic oferit.
Intervenția Ministrului Justiției, Alina Gorghiu, subliniază fermitatea cu care autoritățile române urmăresc aplicarea legii. Aceasta a reamintit că justiția în România se aplică până la capăt, exemplificând prin cazul lui Cherecheș faptul că nimeni nu poate evita consecințele legale ale acțiunilor sale. „Nimeni nu este mai presus de lege”, a declarat Gorghiu, marcând astfel o poziție clară a statului în fața încercărilor de sustragere de la pedeapsa cu închisoarea.
„Justiţia din România se înfăptuieşte până la capăt, aşa cum v-am promis. Astăzi, fugarul Cătălin Cherecheş a fost adus în ţară. Fostul primar din Baia Mare va executa pedeapsa de cinci ani în penitenciarul din România.
Le reamintesc celor care încă mai cred că pot scăpa de justiţie că o să-i aducem acasă, mai devreme sau mai târziu. Anul acesta am adus în ţară aproape 200 de fugari. Nimeni, dar nimeni, nu este mai presus de lege.”, a spus Alina Gorghiu, după ce Cătălin Cherecheş a ajuns la Penitenciarul Rahova.
Ce se va întâmpla cu fostul edil
Cherecheș nu a încercat să conteste decizia de extrădare și nu a apelat la alte căi legale de atac, acceptând astfel transferul în România pentru a-și ispăși pedeapsa de cinci ani de închisoare. Situația sa actuală reflectă complexitatea sistemului judiciar și consecințele pe termen lung ale infracțiunilor comise de persoane publice.
Rămâne de văzut cum va evolua protestul său și ce impact va avea acesta asupra condițiilor de detenție din România, precum și asupra percepției publice față de sistemul judiciar și penitenciar.
