Grigore Madalina
Curtea Constituțională a României a respins, miercuri, 7 octombrie 2026, sesizarea formulată de Ilie Bolojan în disputa privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților. Judecătorii CCR au stabilit că nu a existat un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție.
Decizia vine într-un dosar cu o miză financiară uriașă. Restanțele salariale despre care s-a discutat ajung la aproximativ 4,8 miliarde de lei, potrivit estimării prezentate anterior de Ilie Bolojan.
Disputa a pornit după ce Înalta Curte a acționat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor și a obținut, în primă instanță, o hotărâre favorabilă referitoare la plata drepturilor salariale restante.
CCR a respins sesizarea în disputa dintre Guvern și Înalta Curte
Curtea Constituțională a decis că situația reclamată de Ilie Bolojan nu reprezintă un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție.
Sesizarea viza modul în care instanțele au intervenit în problema plății sumelor restante din sistemul judiciar.
Bolojan susținuse că obligarea Executivului să găsească resurse bugetare pentru achitarea acestor drepturi ar reprezenta o intervenție a puterii judecătorești în atribuțiile Guvernului și Parlamentului.
CCR nu a validat însă această interpretare și a respins sesizarea.
Este important de precizat că decizia CCR privește existența sau inexistența conflictului juridic de natură constituțională reclamat. Ea nu trebuie confundată cu soluționarea tuturor aspectelor judiciare și bugetare referitoare la plata efectivă a sumelor.
De ce a sesizat Ilie Bolojan Curtea Constituțională
Demersul fusese inițiat în luna iulie. Argumentul principal era legat de separația puterilor în stat și de competențele privind gestionarea banilor publici.
Potrivit poziției prezentate atunci, Bolojan considera că instanța „s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice”.
El mai susținea că puterea judecătorească nu ar trebui să stabilească modul în care Guvernul distribuie resursele disponibile din bugetul general consolidat.
„Puterea judecătorească nu are nici competenţă tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector”, arăta argumentația prezentată în legătură cu sesizarea.
În aceeași logică, Bolojan considera că o asemenea obligație ar putea afecta echilibrul bugetar și ar reprezenta o ingerință în atribuțiile Executivului.
Judecătorii constituționali au ajuns însă la concluzia că nu poate fi reținut conflictul juridic de natură constituțională invocat.
De unde a pornit scandalul celor 4,8 miliarde de lei
Conflictul are la bază drepturile salariale restante din sistemul de Justiție, obținute în urma unor hotărâri judecătorești.
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor.
Prin hotărârea pronunțată în primă instanță, cele două instituții au fost obligate să asigure plata drepturilor salariale restante, inclusiv prin utilizarea mecanismului rectificării bugetare.
La momentul declanșării disputei, Ilie Bolojan vorbea despre aproximativ 4,8 miliarde de lei reprezentând restanțe salariale câștigate în instanță.
Dimensiunea sumei a transformat rapid cazul într-o problemă care depășește strict sistemul judiciar și ajunge în zona politicii bugetare.
Într-o perioadă în care cheltuielile statului și deficitul sunt teme sensibile, identificarea unei asemenea sume poate pune o presiune suplimentară asupra finanțelor publice.
Penalitățile prevăzute pot ajunge la sume uriașe
Un alt element important al hotărârii Curții de Apel București îl reprezintă termenul și sancțiunile prevăzute în cazul neexecutării.
Potrivit informațiilor prezentate în dosar, Guvernul și Ministerul Finanțelor ar trebui să pună în executare decizia în termen de zece zile de la momentul în care hotărârea devine definitivă.
Pentru întârziere au fost stabilite penalități de 1% pentru fiecare zi.
Raportat la suma de 4,8 miliarde de lei menționată în dispută, un procent ar însemna aproximativ 48 de milioane de lei.
În plus, hotărârea prevede și o amendă calculată la 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
Tocmai dimensiunea acestor obligații a amplificat disputa dintre instituțiile implicate.
Ce înseamnă decizia CCR
Prin hotărârea din 7 octombrie, CCR a respins calea constituțională folosită pentru a reclama existența unui conflict între cele două puteri ale statului.
Cu alte cuvinte, judecătorii constituționali nu au constatat existența conflictului juridic de natură constituțională susținut prin sesizare.
Rămâne însă separat traseul procesului referitor la plata efectivă a drepturilor salariale.
Miza financiară continuă să fie una majoră, având în vedere suma de aproximativ 4,8 miliarde de lei invocată în această dispută.
