Georgescu Dragos
Într-un weekend aparent liniștit, marcat de o atmosferă aproape mormântală în Bucureștiul politic, la Palatul Cotroceni au avut loc discuții de maximă importanță pentru viitorul guvernării. Președintele României, Nicușor Dan, a convocat liderii coaliției de guvernare la o ședință informală, dar încărcată de tensiune, în care s-a pus pe masă unul dintre cele mai delicate scenarii posibile: demisia premierului Ilie Bolojan și, implicit, căderea Guvernului.
Discuții secrete la Cotroceni. Nicușor Dan a pus în discuție demiterea lui Ilie Bolojan
Potrivit surselor politice, întâlnirea nu a avut un caracter protocolar, ci a fost mai degrabă un moment de confesiuni, presiuni și calcule. Contextul care a generat aceste discuții este strâns legat de așteptata decizie a Curții Constituționale a României (CCR) privind legea pensiilor magistraților – act normativ care face parte din pachetul doi de măsuri guvernamentale menite să reducă deficitul bugetar.
Curtea Constituțională urmează să dezbată pe 24 septembrie legea privind pensiile magistraților, alături de alte legi controversate adoptate de Guvern în cadrul pachetului de austeritate.
Această lege, care vizează recalibrarea pensiilor speciale ale judecătorilor și procurorilor, a fost de la bun început un subiect exploziv. Magistrații au avertizat că o astfel de măsură ar putea fi considerată neconstituțională, întrucât afectează independența sistemului judiciar. Sindicatele din justiție au amenințat cu proteste, iar opinia publică a fost împărțită între susținătorii reducerii privilegiilor și cei care consideră că reforma este grăbită și riscantă.
Pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan, legea reprezintă o miză uriașă. Dacă CCR o va declara neconstituțională, credibilitatea Executivului ar suferi un șoc major, iar întreaga strategie de reducere a deficitului ar trebui regândită.
Declarațiile liderilor coaliției
În săptămânile premergătoare deciziei CCR, liderii coaliției de guvernare și-au exprimat, unul după altul, scepticismul privind viitorul Guvernului. Într-o manieră surprinzător de sinceră, atât premierul Ilie Bolojan, cât și partenerii săi politici au admis public că Guvernul nu mai poate continua dacă legea pensiilor magistraților „pică” la Curtea Constituțională.
Această poziționare a fost interpretată ca o formă de presiune indirectă asupra judecătorilor CCR, dar și ca un semnal de slăbiciune al coaliției. Practic, liderii politici au transmis că soarta Guvernului stă în mâinile Curții, o instituție care, deși ar trebui să fie complet independentă, se află de multe ori în centrul jocurilor politice.
Un moment cheie a avut loc sâmbătă, când Dominic Fritz, unul dintre liderii importanți ai coaliției, a fost întrebat într-o conferință de presă dacă Guvernul ar trebui să demisioneze în cazul în care CCR declară neconstituțională legea pensiilor magistraților.
Răspunsul său a fost tranșant:
„Eu cred că judecătorii de la Curtea Constituțională au ajuns acolo într-un proces de nominalizare, inclusiv recent, unde, într-un vot deschis – nu este un secret – PSD a nominalizat un candidat, UDMR a nominalizat un candidat și noi chiar am votat acești candidați. Dacă acești judecători care au primit recent încrederea colegilor consideră că ceea ce face acest guvern nu este constituțional, într-adevăr, cred că este foarte greu de continuat dacă există o îndoială atât de mare despre baza constituțională pe care acest Guvern ia decizii.”
Afirmația lui Fritz confirmă că scenariul unei demisii nu este doar o speculație mediatică, ci o ipoteză luată în calcul la cel mai înalt nivel.
Cotroceni: între demisia premierului și numirea șefilor serviciilor secrete
În cadrul întâlnirii de la Cotroceni, discuțiile nu s-au limitat la problema pensiilor magistraților. Surse politice susțin că președintele Nicușor Dan a profitat de ocazie pentru a readuce pe agenda coaliției subiectul sensibil al conducerii serviciilor secrete.
Șeful statului are responsabilitatea de a nominaliza directorii pentru SRI și SIE, însă precedentele sale propuneri au fost respinse sau privite cu rezervă de liderii coaliției. În prezent, serviciile funcționează cu conduceri interimare, iar lipsa unei decizii definitive alimentează tensiunile.
Astfel, discuția de la Cotroceni a avut două planuri: unul imediat – ce se întâmplă cu Guvernul în cazul unei decizii negative a CCR – și unul de perspectivă, legat de arhitectura instituțională a puterii în stat.
Ilie Bolojan, prins între presiunea politică și responsabilitatea guvernării
Pentru premierul Ilie Bolojan, situația este extrem de dificilă. Deși este recunoscut ca un administrator eficient și un politician pragmatic, el se vede acum pus în fața unui test de rezistență politică.
Dacă legea pensiilor magistraților va fi declarată neconstituțională, presiunea publică și politică pentru demisia sa va deveni aproape imposibil de gestionat. În același timp, o demisie ar putea destabiliza țara într-un moment economic complicat, marcat de deficit bugetar și tensiuni sociale.
Surse apropiate premierului spun că acesta este conștient de riscuri, dar încearcă să transmită un mesaj de stabilitate. Totuși, chiar și el a recunoscut recent că Guvernul nu mai are cum să continue dacă pierde acest test constituțional.
Dincolo de declarațiile oficiale, în culisele coaliției se fac calcule complicate. Partidele aflate la guvernare își pun problema cine ar putea prelua funcția de premier, în cazul în care Ilie Bolojan ar fi nevoit să plece.
Unii lideri ar prefera un guvern de tranziție, care să gestioneze problemele curente până la alegerile viitoare. Alții, însă, văd în această criză o oportunitate de a-și întări poziția politică și de a impune propriii oameni în fruntea executivului.
De asemenea, discuțiile despre numirile la conducerea SRI și SIE ar putea fi folosite ca monedă de schimb în negocierile din coaliție.
Rolul Curții Constituționale
Decizia CCR din 24 septembrie va fi, așadar, un moment de cotitură. Instituția, formată din nouă judecători, a fost deseori acuzată că ia hotărâri motivate politic. Totuși, în acest caz, presiunea publică și miza constituțională sunt atât de mari, încât verdictul va fi interpretat ca un test de independență.
Dacă legea va fi declarată constituțională, Guvernul Bolojan își va continua mandatul, însă cu un capital politic erodat. Dacă, în schimb, va fi respinsă, scena politică românească ar putea intra într-o nouă perioadă de instabilitate, cu posibile demisii, negocieri și chiar anticipate.
