Grigore Madalina
Două cutremure au fost înregistrate în România în dimineața zilei de duminică, 26 iulie 2026, ambele având epicentrul în zona seismică Vrancea. Primul seism a avut magnitudinea de 3,5 și s-a produs la o adâncime de aproape 148 de kilometri, în județul Buzău. La mai puțin de trei ore distanță, aparatele au detectat o nouă mișcare tectonică, de această dată în județul Vrancea.
Cel de-al doilea cutremur a fost mai slab, având magnitudinea de 2,4, însă s-a produs mult mai aproape de suprafață, la o adâncime de numai 18,8 kilometri. Ambele evenimente au fost încadrate în categoria cutremurelor slabe.
Datele publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului arată că activitatea seismică a început în timpul nopții și a continuat spre dimineață. Zona seismică Vrancea este urmărită permanent de specialiști, fiind regiunea în care se produc cele mai multe cutremure importante din România.
Primul cutremur a avut magnitudinea de 3,5
Primul cutremur din dimineața zilei de 26 iulie 2026 s-a produs la ora 02:35:26, ora locală a României. Potrivit informațiilor comunicate de specialiști, mișcarea tectonică a fost localizată în zona seismică Vrancea, județul Buzău.
Seismul a avut magnitudinea ML 3,5 și s-a produs la adâncimea de 147,7 kilometri. Din cauza valorii reduse a magnitudinii și a adâncimii mari la care a avut loc, cutremurul a fost încadrat în categoria evenimentelor seismice slabe.
Epicentrul s-a aflat la 56 de kilometri est de Brașov și la 57 de kilometri sud-est de Sfântu Gheorghe. Cutremurul a fost localizat, de asemenea, la 57 de kilometri nord de Buzău și la 64 de kilometri nord de Ploiești.
Conform măsurătorilor, seismul s-a produs la 73 de kilometri sud de Focșani și la aproximativ 91 de kilometri nord-est de Târgoviște.
Deși magnitudinea de 3,5 nu este una neobișnuită pentru zona Vrancea, producerea unui cutremur în timpul nopții poate atrage atenția locuitorilor. În special persoanele aflate în clădiri înalte pot percepe mai ușor oscilațiile produse de anumite mișcări tectonice.
În acest caz, nu au fost raportate pagube materiale sau persoane rănite. Un cutremur de asemenea intensitate nu produce, în mod obișnuit, efecte asupra clădirilor.
Un al doilea seism s-a produs înainte de ora 05:00
Activitatea seismică a continuat în aceeași dimineață. La ora 04:52:04, un al doilea cutremur a fost detectat în zona seismică Vrancea, de această dată în județul Vrancea.
Seismul a avut magnitudinea ML 2,4 și s-a produs la adâncimea de 18,8 kilometri. A fost, așadar, un cutremur de suprafață, spre deosebire de primul eveniment, care s-a produs la aproape 148 de kilometri adâncime.
Al doilea cutremur s-a produs la aproximativ două ore și 17 minute după mișcarea tectonică înregistrată în județul Buzău.
Epicentrul a fost localizat la 30 de kilometri sud de Focșani și la 41 de kilometri nord de Buzău. Seismul s-a produs și la 89 de kilometri sud de Brăila, respectiv la 90 de kilometri sud de Galați.
Mișcarea tectonică a avut loc la 93 de kilometri nord-est de Ploiești și la 95 de kilometri sud-est de Sfântu Gheorghe. De asemenea, epicentrul a fost situat la 99 de kilometri sud de Bârlad.
Magnitudinea de 2,4 este una redusă, astfel că seismul nu a fost perceput de majoritatea populației. Mișcările tectonice de această intensitate sunt detectate în principal de aparatura seismologică.
Nici în cazul celui de-al doilea cutremur nu au fost semnalate pagube materiale sau alte probleme.
Cele două cutremure s-au produs la adâncimi foarte diferite
Una dintre cele mai importante diferențe dintre cele două evenimente seismice este adâncimea la care s-au produs.
Primul cutremur a avut loc la 147,7 kilometri adâncime. Cel de-al doilea a fost înregistrat la numai 18,8 kilometri sub suprafața Pământului.
Astfel, primul eveniment poate fi considerat un cutremur intermediar sau de mare adâncime, specific zonei Vrancea. Cel de-al doilea a fost un cutremur crustal, produs mult mai aproape de suprafață.
Adâncimea unui seism poate influența modul în care undele seismice ajung la suprafață și distanța la care mișcarea poate fi resimțită. Cutremurele produse la adâncimi mari pot transmite energia pe suprafețe mai întinse, în special atunci când au magnitudini ridicate.
În schimb, un cutremur de suprafață poate fi perceput mai puternic în imediata apropiere a epicentrului, chiar dacă magnitudinea sa este mai mică. Totuși, seismul de 2,4 produs duminică dimineață a fost prea slab pentru a provoca efecte importante.
Specialiștii analizează fiecare eveniment în funcție de mai mulți parametri. Printre aceștia se numără magnitudinea, adâncimea, coordonatele epicentrului și intensitatea estimată în localitățile apropiate.
Ce înseamnă magnitudinea ML
În comunicatele oficiale, magnitudinea cutremurelor este indicată adesea prin prescurtarea „ML”. Aceasta se referă la magnitudinea locală, calculată cu ajutorul datelor înregistrate de stațiile seismice.
Magnitudinea arată cantitatea de energie eliberată în timpul cutremurului. Scara este logaritmică, ceea ce înseamnă că diferența dintre două valori nu trebuie interpretată ca o simplă creștere liniară.
Un cutremur cu magnitudinea de 3,5 eliberează mai multă energie decât unul cu magnitudinea de 2,4. Cu toate acestea, ambele evenimente sunt considerate slabe.
În general, cutremurele cu magnitudini mai mici de 3 sunt rareori simțite de populație. Cele cu valori cuprinse între 3 și 4 pot fi percepute în anumite condiții, în special în apropierea epicentrului sau la etajele superioare ale clădirilor.
Perceperea unui seism depinde însă și de adâncime, distanța față de epicentru, caracteristicile solului și structura imobilelor.
Magnitudinea nu trebuie confundată cu intensitatea. Magnitudinea reprezintă energia eliberată la sursă, în timp ce intensitatea descrie efectele cutremurului într-un anumit loc.
Același seism poate avea o singură magnitudine, dar intensități diferite în funcție de localitate și de distanța față de epicentru.
Zona Vrancea, cea mai activă regiune seismică a României
Zona seismică Vrancea este cunoscută pentru cutremurele produse la adâncimi intermediare. Activitatea tectonică este urmărită permanent prin intermediul Rețelei Seismice Naționale.
Numeroase cutremure slabe sunt înregistrate anual în județele Vrancea și Buzău. Cele mai multe nu sunt resimțite de populație și nu produc pagube.
Prezența mai multor cutremure de magnitudine mică într-un interval scurt nu înseamnă automat că urmează un seism puternic. Activitatea seismică nu poate fi interpretată printr-o regulă simplă, iar specialiștii analizează datele în ansamblu.
În zona Vrancea, cutremurele pot avea focare situate la adâncimi cuprinse între câteva zeci și peste 150 de kilometri. Cele mai cunoscute evenimente istorice s-au produs la adâncimi mari și au afectat suprafețe extinse din România.
Un exemplu este cutremurul din 10 noiembrie 1940, care a avut magnitudinea-moment 7,7 și s-a produs la o adâncime de aproximativ 150 de kilometri. Acesta a fost unul dintre cele mai puternice cutremure înregistrate în România în secolul trecut.
Seismul din 4 martie 1977 rămâne, de asemenea, unul dintre cele mai grave evenimente de acest tip din istoria recentă a țării. Acesta a produs pierderi de vieți omenești și distrugeri importante, în special în București.
Cutremurele slabe, precum cele înregistrate pe 26 iulie 2026, nu pot fi comparate din punctul de vedere al energiei cu marile seisme istorice.
De ce nu pot fi prezise cu exactitate cutremurele
Cutremurele nu pot fi prezise cu exactitate în ceea ce privește ziua, ora, locul și magnitudinea. Rețelele seismice pot detecta și analiza rapid un eveniment după ce acesta s-a produs, însă nu pot anunța cu zile sau ore înainte momentul exact al unui viitor seism.
Specialiștii pot realiza evaluări pe termen lung privind riscul seismic al unei regiuni. Aceste evaluări se bazează pe activitatea tectonică, istoricul cutremurelor și caracteristicile geologice.
Informațiile despre cutremurele mici sunt importante deoarece îi ajută pe cercetători să urmărească activitatea din scoarța terestră. Fiecare eveniment oferă date despre comportamentul zonei seismice și despre modul în care se propagă undele.
Apariția a două seisme la un interval de câteva ore poate părea îngrijorătoare pentru populație. Totuși, astfel de situații sunt întâlnite în regiunile active seismic.
Nu orice cutremur slab reprezintă un semnal premergător unui eveniment mai puternic. De asemenea, specialiștii nu recomandă formularea unor concluzii doar pe baza unei succesiuni de mișcări tectonice de magnitudine mică.
Ce trebuie să facă oamenii în timpul unui cutremur
Chiar dacă cele două cutremure din dimineața zilei de 26 iulie au fost slabe, cunoașterea regulilor de protecție rămâne importantă.
În timpul unui seism, persoanele aflate într-o clădire nu trebuie să se grăbească spre scări sau lifturi. Cele mai multe accidente se pot produce din cauza panicii, a căderii obiectelor sau a aglomerației de la ieșiri.
Oamenii trebuie să se îndepărteze de ferestre, oglinzi, dulapuri înalte și obiecte care pot cădea. Protecția poate fi căutată lângă un element de rezistență sau sub o piesă solidă de mobilier.
Capul și gâtul trebuie protejate cu brațele. Deplasarea prin încăpere trebuie evitată atât timp cât mișcarea seismică este în desfășurare.
Liftul nu trebuie folosit după un cutremur. Pot exista întreruperi de energie electrică sau defecțiuni care să ducă la blocarea cabinei.
Persoanele aflate în exterior trebuie să se îndepărteze de clădiri, balcoane, panouri publicitare și cabluri electrice. Un spațiu deschis este mai sigur decât apropierea de fațade.
Șoferii trebuie să oprească într-un loc sigur, fără să blocheze carosabilul. Este indicată evitarea podurilor, pasajelor și zonelor aflate lângă clădiri înalte.
După oprirea mișcării seismice, trebuie verificate eventualele scurgeri de gaze, incendiile sau deteriorările vizibile ale clădirii. Dacă imobilul prezintă fisuri mari ori elemente desprinse, oamenii trebuie să părăsească zona fără să folosească liftul.
Un rucsac de urgență poate fi util
Autoritățile recomandă pregătirea unui rucsac pentru situații de urgență. Acesta trebuie păstrat într-un loc accesibil și cunoscut tuturor membrilor familiei.
În interior pot fi puse apă, alimente neperisabile, o lanternă, baterii de rezervă, un radio portabil și o trusă de prim ajutor.
Documentele importante pot fi păstrate în copii protejate de umezeală. Persoanele care urmează tratamente medicale trebuie să aibă o rezervă de medicamente esențiale, în limita recomandărilor medicului.
Rucsacul poate conține și un încărcător extern pentru telefon, articole de igienă, haine de schimb și o pătură ușoară.
Membrii familiei ar trebui să stabilească din timp un loc de întâlnire. Rețelele de telefonie pot deveni aglomerate după un eveniment major, iar comunicarea poate fi dificilă.
Este recomandată și fixarea mobilierului înalt de pereți. Dulapurile, bibliotecile și rafturile grele pot deveni periculoase în timpul unui cutremur puternic.
Cele două cutremure din zona Vrancea, produse în dimineața zilei de 26 iulie 2026, au avut magnitudini reduse și nu au provocat pagube. Primul seism a fost însă semnificativ mai adânc și mai puternic decât cel de-al doilea, diferența dintre cele două evenimente fiind de aproape 129 de kilometri în ceea ce privește adâncimea.
