Vanatoru Andreea
Parlamentul României se va reuni luni, 7 iulie 2025, într-o şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, pentru ca Guvernul să îşi asume răspunderea pe primul pachet de măsuri fiscale. Decizia privind convocarea acestei şedinţe a fost luată de Birourile permanente reunite ale celor două camere ale Parlamentului, care au stabilit ora 15:00 pentru desfășurarea procedurii.
Cuprins:
- Guvernul Bolojan își asumă răspunderea pentru măsurile de austeritate
- Prezentarea proiectului în fața Parlamentului
- Posibilitatea depunerii unei moțiuni de cenzură
- Adoptarea tacită a proiectului, în absența unei moțiuni de cenzură
- Posibilitatea reexaminării de către Președintele României
- Primul pachet de măsuri fiscale: majorări de taxe și contribuții pentru reducerea deficitului bugetar
- Majorarea TVA-ului standard
- Impozitul pe dividende
- Accize mai mari pentru produse accizabile
- Contribuție de sănătate pentru pensiile mari
Guvernul Bolojan își asumă răspunderea pentru măsurile de austeritate
Pachetul fiscal în cauză face parte dintr-un plan mai amplu de măsuri economice vizând reducerea deficitului bugetar, în contextul presiunilor tot mai mari asupra finanțelor publice.
Începând din seara zilei de vineri până luni, 7 iulie, la ora 8:00, parlamentarii pot depune amendamente la proiectul propus de Guvern. Aceste amendamente vor fi analizate și, eventual, integrate în forma finală a pachetului fiscal, înainte de asumarea oficială a răspunderii.
Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri, 4 iulie, în cadrul unei şedinţe de Guvern dedicate dezbaterii acestui pachet de măsuri, că intenționează să transmită proiectul către Parlament în cel mai scurt timp. Scopul este ca, până cel târziu marți, 8 iulie, când este programată reuniunea Consiliului ECOFIN, să fie parcursă ultima etapă parlamentară a procedurii de asumare a răspunderii, inclusiv integrarea amendamentelor primite.
Cum funcționează procedura de angajare a răspunderii Guvernului în Parlament
Angajarea răspunderii Guvernului este un mecanism constituțional prin care Executivul poate accelera adoptarea unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege, fără a trece prin toate etapele obișnuite ale procesului legislativ. Această procedură este reglementată prin Articolul 114 din Constituția României și implică o serie de pași esențiali:
Prezentarea proiectului în fața Parlamentului
Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Parlamentului reunit — Camera Deputaților și Senatul — într-o ședință comună. Angajarea poate fi făcută asupra:
- unui program de guvernare,
- unei declarații de politică generală sau
- unui proiect de lege.
Aceasta este o formă de angajament politic direct, în care Guvernul își asumă întreaga responsabilitate asupra conținutului propus, fără dezbaterea clasică pe articole în comisii și plen.
Posibilitatea depunerii unei moțiuni de cenzură
După prezentarea în Parlament, opoziția are la dispoziție trei zile pentru a depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului. Dacă moțiunea este votată și adoptată, în condițiile prevăzute de articolul 113 din Constituție, Guvernul este considerat demis.
Adoptarea tacită a proiectului, în absența unei moțiuni de cenzură
Dacă în cele trei zile nu este depusă sau nu este adoptată o moțiune de cenzură, proiectul de lege prezentat este considerat adoptat automat, în forma inițială sau cu amendamentele acceptate de Guvern. În acest caz:
- legea devine oficial adoptată, fără vot parlamentar clasic;
- programul sau declarația de politică devine obligatorie pentru Guvern, care trebuie să o pună în aplicare.
Posibilitatea reexaminării de către Președintele României
În situația în care Președintele României solicită reexaminarea legii adoptate prin angajarea răspunderii, Parlamentul va relua dezbaterea proiectului într-o nouă ședință comună a ambelor Camere.
Această procedură permite Guvernului să adopte rapid măsuri esențiale, mai ales în situații de criză sau când există blocaje politice. Însă, fiind un mecanism puternic, angajarea răspunderii implică și un risc politic major, deoarece poate duce la demiterea Guvernului dacă opoziția mobilizează cu succes o moțiune de cenzură.
Primul pachet de măsuri fiscale: majorări de taxe și contribuții pentru reducerea deficitului bugetar
Guvernul a finalizat primul dintre cele trei pachete de reforme fiscale menite să stabilizeze bugetul și să reducă deficitul. Acest prim set de măsuri include o serie de creșteri de taxe și contribuții, care vor avea impact atât asupra consumatorilor, cât și asupra companiilor. Potrivit premierului Ilie Bolojan, pachetul urmează să fie aprobat prin procedura de asumare a răspunderii guvernamentale, în cadrul unei ședințe parlamentare ce va avea loc săptămâna viitoare.
Majorarea TVA-ului standard
- Cota generală a taxei pe valoare adăugată (TVA) va fi crescută de la 19% la 21%.
- Produsele care beneficiau anterior de cote reduse vor fi, de asemenea, afectate:
- Cota de 9% va fi urcată la 11%.
- Cota de 5% va fi, cel mai probabil, aliniată la 11%, însă aplicarea exactă pe categorii va fi detaliată în actul normativ.
Impozitul pe dividende
Veniturile din dividende vor fi impozitate cu un procent mai mare decât în prezent, însă procentul exact al majorării nu a fost încă oficial confirmat. Măsura vizează creșterea contribuției capitalului la echilibrarea bugetului.
Accize mai mari pentru produse accizabile
Se vor majora accizele pentru tutun și țigări, măsură ce va duce, cel mai probabil, la creșterea prețurilor acestor produse. Guvernul justifică această decizie atât prin nevoia de venituri suplimentare, cât și prin considerente de sănătate publică.
Contribuție de sănătate pentru pensiile mari
Se introduce plata contribuției de asigurări de sănătate (CASS) în procent de 10% pentru pensiile care depășesc pragul de 3.000 de lei lunar. Contribuția va fi aplicată doar asupra sumei care depășește acest plafon, nu asupra întregii pensii.
