Georgescu Dragos
Sorin Grindeanu a sesizat Curtea Constituțională a României în legătură cu o ordonanță de urgență adoptată de Guvern după moțiunea de cenzură din 5 mai.
E scandal în toată regula. Sorin Grindeanu a răbufnit și l-a reclamat pe Ilie Bolojan la CCR. Ce l-a înfuriat pe șeful PSD
Liderul social-democrat susține că Executivul condus de Ilie Bolojan nu mai avea dreptul să emită acte de legiferare delegată după demitere.
Sesizarea vizează OUG 38/2026, act normativ legat de investițiile din programul SAFE pentru apărare. Potrivit lui Grindeanu, Guvernul interimar avea doar atribuții limitate și nu putea adopta ordonanțe de urgență cu impact legislativ major.
Liderul PSD acuză existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern.
Tensiunile politice dintre Parlament și Guvern continuă după căderea Executivului prin moțiune de cenzură. De această dată, disputa a ajuns pe masa Curții Constituționale.
Sorin Grindeanu, în calitate de președinte al Camerei Deputaților, a decis să sesizeze CCR în legătură cu Ordonanța de Urgență 38/2026.
Actul normativ vizează investițiile realizate prin programul SAFE și a fost discutat de Guvern după ce Executivul fusese deja demis prin votul Parlamentului.
Liderul PSD susține că, odată cu adoptarea moțiunii de cenzură din 5 mai, Guvernul a intrat automat în regim interimar și avea atribuții limitate.
Potrivit social-democraților, Executivul nu mai putea adopta ordonanțe de urgență cu conținut legislativ important, ci doar acte administrative necesare funcționării statului.
Sesizarea depusă la Curtea Constituțională vine după mai multe discuții în interiorul PSD. Inițial, social-democrații îi ceruseră lui Mircea Abrudean să facă acest demers.
În cele din urmă, Sorin Grindeanu a decis să sesizeze personal CCR, folosindu-și calitatea de președinte al Camerei Deputaților.
Grindeanu spune că Guvernul nu mai avea dreptul să legifereze
În documentul trimis Curții Constituționale, liderul PSD susține că Executivul condus de Ilie Bolojan și-a depășit atribuțiile după moțiunea de cenzură.
Potrivit lui Grindeanu, după demitere, Guvernul „nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice”.
Social-democratul afirmă că emiterea unei ordonanțe de urgență în aceste condiții reprezintă o încălcare a limitelor constituționale.
Mai mult, liderul PSD susține că Executivul a intervenit prin ordonanță într-un domeniu care se afla deja în dezbatere parlamentară.
În sesizarea depusă la CCR se arată că anumite prevederi din OUG 38/2026 existau deja în procedură legislativă în Parlament.
Astfel, potrivit PSD, Guvernul a intervenit într-un proces care aparținea deja puterii legislative.
„Problema de drept ce trebuie dezlegată de Curtea Constituţională vizează posibilitatea Guvernului demis prin moţiune de cenzură de a adopta şi publica o ordonanţă de urgenţă cu conţinut legislativ substanţial”, se arată în documentul citat de liderul PSD.
Conflict între Parlament și Guvern, reclamat la CCR
Sorin Grindeanu susține că situația creată după adoptarea ordonanței reprezintă un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern.
Potrivit acestuia, Executivul a depășit limitele unui guvern interimar și a intrat într-o zonă rezervată Parlamentului.
Președintele Camerei Deputaților cere Curții Constituționale să stabilească dacă Guvernul putea adopta sau republica o ordonanță de urgență în aceste condiții.
În sesizarea transmisă judecătorilor constituționali, liderul PSD vorbește despre un posibil „abuz de drept public”.
„Adoptarea şi publicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 în intervalul 5-8 mai 2026 – după adoptarea moţiunii de cenzură la data de 5 mai 2026 – a constituit un abuz de drept public”, afirmă Grindeanu.
Liderul social-democrat spune că Guvernul nu mai avea legitimitatea necesară pentru a adopta acte normative cu impact legislativ major.
În opinia PSD, singurele măsuri pe care le putea lua Executivul după căderea prin moțiune erau cele necesare administrării curente a țării.
Totodată, Grindeanu susține că această situație afectează raporturile constituționale dintre puterile statului.
OUG 38/2026, adoptată înainte și reintrodusă după căderea Guvernului
Disputa politică și juridică se concentrează în jurul modului în care a fost gestionată OUG 38/2026.
Actul normativ a fost adoptat inițial în ședința de Guvern din 4 mai, cu doar câteva ore înainte ca Executivul să fie demis prin moțiunea de cenzură.
Ulterior, ordonanța a fost reintrodusă pe ordinea de zi în data de 8 mai, după căderea Guvernului.
Această decizie a provocat reacții puternice din partea PSD, care a susținut că Executivul nu mai avea dreptul să continue procedura.
Guvernul a explicat însă că nu a fost vorba despre o nouă adoptare a actului normativ.
Potrivit Secretariatului General al Guvernului, reintroducerea ordonanței pe ordinea de zi a avut doar rol procedural.
Executivul a transmis că era necesară îndeplinirea unei formalități legate de avizul emis ulterior de Consiliul Legislativ.
Cu toate acestea, explicațiile Guvernului nu au convins PSD, care a decis să ducă disputa în fața Curții Constituționale.
Ce poate face un guvern interimar după demitere
Întreaga dispută politică se bazează pe limitele constituționale ale unui guvern demis prin moțiune de cenzură.
Conform Constituției și practicii administrative, un Executiv căzut prin vot parlamentar rămâne în funcție doar ca guvern interimar.
Acesta are atribuții limitate și poate lua doar măsuri necesare administrării curente a statului.
Printre atribuțiile interzise se află emiterea ordonanțelor de urgență cu impact legislativ major.
Guvernul interimar poate adopta doar hotărâri și măsuri administrative urgente pentru funcționarea instituțiilor publice.
PSD susține că OUG 38/2026 depășește clar aceste limite și intră în zona legiferării propriu-zise.
În plus, social-democrații spun că Executivul a interferat și cu activitatea Parlamentului, deoarece anumite prevederi se aflau deja în dezbatere legislativă.
Acesta este unul dintre principalele argumente folosite în sesizarea depusă la CCR.
Miza politică și juridică a disputei
Sesizarea depusă de Sorin Grindeanu are o miză importantă atât din punct de vedere juridic, cât și politic.
O eventuală decizie favorabilă PSD ar putea limita clar atribuțiile unui guvern interimar și ar crea un precedent important pentru viitor.
În același timp, disputa arată tensiunile puternice dintre actuala majoritate parlamentară și fostul Executiv condus de Ilie Bolojan.
Programul SAFE și investițiile din apărare reprezintă un domeniu sensibil, iar deciziile privind aceste fonduri au devenit rapid subiect de conflict politic.
Pentru PSD, problema principală este legată de respectarea limitelor constituționale după căderea Guvernului.
Social-democrații încearcă să demonstreze că Executivul a continuat să exercite atribuții de legiferare deși nu mai avea mandat politic deplin.
De partea cealaltă, reprezentanții fostului Guvern susțin că procedurile au fost respectate și că nu a existat o nouă adoptare a ordonanței.
Curtea Constituțională urmează acum să analizeze argumentele prezentate de cele două părți și să decidă dacă există sau nu un conflict juridic între Parlament și Guvern.
Decizia CCR este așteptată cu interes atât în mediul politic, cât și în cel juridic, deoarece poate clarifica limitele exacte ale puterilor unui guvern interimar după o moțiune de cenzură.
