Grigore Madalina
Președintele Nicușor Dan a cerut joi reexaminarea Legii privind combaterea extremismului, semnalând riscul ca actuala formă a actului normativ să genereze confuzie și tensiuni suplimentare într-o societate deja polarizată. Șeful statului atrage atenția că prevederile vagi ar putea duce la interpretări abuzive și ar transforma în infractori persoane fără nicio legătură cu extremismul.
În mesajul publicat pe Facebook, președintele subliniază că „statul român are datoria de a acționa ferm împotriva urii, xenofobiei și incitării la discriminare”, însă instrumentele legislative trebuie să fie clare și previzibile.
Critici privind definițiile insuficient formulate
În cererea de reexaminare, Nicușor Dan arată că legea nu definește corect și precis noțiuni esențiale, ceea ce ar putea duce la aplicarea neunitară a sancțiunilor. Prevederea care incriminează distribuirea oricărui material cu idei xenofobe, fără a diferenția opere literare de propagandă extremistă, ridică cele mai mari probleme.
Președintele avertizează că literatura clasică – românească și universală – conține numeroase pasaje considerate astăzi xenofobe și că, în actuala formulă, simpla transmitere a unor astfel de texte ar putea fi pedepsită cu închisoare de la unu la cinci ani.
„România are nevoie atât de fermitate, cât și de echilibru. Ambele sunt esențiale pentru apărarea democrației”, transmite șeful statului.
Organizațiile cu caracter legionar: lipsa unei definiții clare
Nicușor Dan solicită și clarificarea noțiunii de „organizație cu caracter legionar”. Președintele subliniază că există situații în care această sintagmă ar putea fi aplicată eronat unor asociații care promovează memoria rezistenței anticomuniste sau operele unor personalități istorice care au avut legături trecătoare cu Mișcarea Legionară.
„Este necesar ca legea să definească ce este o organizație cu caracter legionar, pentru care prevede ca infracțiune apartenența, pedepsită cu închisoare de la trei la zece ani”, se arată în document.
Ambiguități privind „cultul persoanelor”
Un alt punct critic îl reprezintă sintagma „cultul persoanelor care au făcut parte din conducerea unor organizații fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”. Președintele atrage atenția că textul nu precizează dacă este vorba despre conducerea națională, conducerea locală sau persoane considerate lideri informali.
Ambiguitățile, subliniază el, riscă să genereze abuzuri, neîncredere în instituții și accentuarea polarizării sociale.
