Cristina Cohuț
Situația de la Praid a luat o turnură gravă și alarmantă. Zeci de mii de oameni din județele Mureș și Alba au rămas fără apă potabilă, după ce o intervenție greșită în zona salinei a dus la contaminarea râului Târnava Mică. Autoritățile sunt în alertă, iar scandalul a ajuns în atenția Guvernului. Doi miniștri se contrazic, iar oamenii simt pe pielea lor consecințele unui blocaj administrativ și ale unei gestionări haotice.
Totul a pornit de la o decizie controversată, luată fără consultarea experților care anterior contribuiseră la stabilizarea situației. În centrul atenției se află Salrom și o firmă de construcții cu doar șapte angajați, care a dărâmat digurile ridicate pe baza recomandărilor unor specialiști internaționali. Consecințele sunt dramatice, iar autoritățile locale vorbesc deja despre „o posibilă catastrofă ecologică”.
Primele semnale ale unei crize majore
Timp de mai multe luni, zona din jurul Salinei Praid a fost monitorizată cu atenție, în special din cauza infiltrațiilor cu apă sărată în râul Târnava Mică. Pentru a preveni o contaminare masivă, experți trimiși de Comisia Europeană au propus soluții tehnice concrete, printre care construirea a două diguri pe pârâul Corund.
Digurile au avut efect imediat. Apa care ieșea din zona salinei a fost deviată parțial, iar salinitatea râului a scăzut. Specialiștii au considerat măsura una eficientă, chiar dacă temporară. După plecarea lor, însă, lucrurile au degenerat rapid. Deciziile au fost luate separat de Apele Române și Salrom, fără o coordonare clară și fără a respecta expertiza deja validată.
Firma cu doar șapte angajați, în centrul scandalului
Potrivit unor surse citate de presă, firma angajată de Salrom pentru a continua lucrările este una mică, înființată abia acum doi ani. Oficial, are doar șapte angajați. Fondatoarea este arhitectă, dar se prezintă online drept fotograf. Aceasta a luat decizia de a dărâma cele două diguri construite de Apele Române, pe motiv că nu putea continua lucrările fără a le îndepărta.
Rezultatul a fost dezastruos: nivelul salinității în Târnava Mică a crescut brusc și considerabil. Apa a devenit nepotabilă în mai multe localități, iar efectele au început să se resimtă și în județul Alba. Experții avertizează că în lipsa unor măsuri urgente, întreg ecosistemul ar putea fi compromis.
Miniștrii se contrazic, premierul este informat
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a fost primul care a acuzat public intervenția celor de la Salrom și Apele Române. Acesta a declarat că lucrările s-au făcut fără autorizație și fără consultarea specialiștilor.
„Este inadmisibil ce s-a întâmplat. Apa a fost contaminată, iar oamenii suferă. Cer demisia directorului de la Apele Române și a directorului Salrom”, a afirmat Tanczos Barna, potrivit antena3.ro.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a avut însă o poziție diferită. Acesta a transmis că „Apele Române nu au făcut niciun fel de intervenție” și că „cauza la care se referă Tanczos Barna nu se confirmă”. Fechet a recunoscut însă gravitatea situației și a spus că riscul unui dezastru ecologic este real.
„Pur și simplu cursul de apă trebuie deviat din apropierea minei. Există riscul să ne trezim cu un adevărat dezastru ecologic. Vom cunoaște în scurt timp costul devierii. Trebuie să mutăm un munte de 18 metri, să expropriem, să deviem un drum. Va dura ani de zile, dar trebuie să facem asta”, a spus ministrul Mediului.
Președintele CJ Harghita cere demiteri și stare de urgență
Biro Barna-Botond, președintele Consiliului Județean Harghita, s-a exprimat ferm miercuri seara. Acesta a declarat pentru Agerpres că firma angajată de Salrom a distrus digurile construite în baza recomandărilor internaționale și a deviat pârâul într-un traseu care nu era impermeabil.
„Apa care a traversat masivul de sare a dus la creșterea salinității în râul Târnava Mică”, a explicat Biro.
În opinia sa, există trei măsuri care pot rezolva situația:
- Demiterea directorilor generali de la Salrom și Apele Române.
- Împuternicirea prin hotărâre de guvern a comisiei interministeriale cu atribuții clare.
- Declararea stării de urgență la Praid, pentru centralizarea deciziilor.
„Eu nu am nimic cu ei, pentru că nici nu-i cunosc. Dar strict managerial, oamenii care au responsabilitate, nu știu câtă, dar au, pentru situația existentă nu pot să rezolve situația”, a spus președintele CJ Harghita.
Acesta a atras atenția că, în lipsa unui centru unic de decizie, măsurile sunt întârziate și incoerente.
„Nu este onest față de comunitatea din Praid, față de comunitatea din județul Mureș, față de instituțiile statului și trebuie acum să recâștige încrederea oamenilor”, a declarat Biro Barna-Botond.
Furnizarea apei, sistată pentru 40.000 de oameni
Inspectoratul pentru Situații de Urgență Mureș a transmis că joi, 12 iunie, va fi sistată furnizarea apei potabile în municipiul Târnăveni și comunele Gănești și Băgaciu. În total, aproximativ 40.000 de oameni vor fi afectați. Populația a fost sfătuită să își facă stocuri de apă, iar autoritățile au început distribuirea de apă potabilă.
„În cursul zilei de astăzi, 12.06.2025, pe raza UAT Târnăveni, Gănești, Băgaciu urmează să fie sistată furnizarea de apă prin intermediul rețelei. Se recomandă realizarea de stocuri de apă menajeră. ISU, Aquaserv și autoritățile locale vor distribui apa potabilă și menajeră populației. A nu se consuma peștii morți din apele curgătoare!”, a transmis ISU Mureș.
În același timp, autoritățile monitorizează în regim permanent calitatea apei și iau măsuri în funcție de evoluția valorilor de salinitate.
Se iau măsuri pentru protejarea populației și a animalelor
Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Mureș a anunțat evacuarea unui debit de 5 mc/secundă din barajul Bezid, cu posibilitatea de a crește la 10 mc/secundă, dacă va fi necesar. De asemenea, distribuirea apei potabile continuă în regim de urgență, cu implicarea echipelor de intervenție pentru categoriile vulnerabile.
Pentru animalele din zonă, s-a decis reluarea transporturilor de apă cu cisterne, iar uzinele de apă din Fântânele și Târnăveni sunt în pericol de a fi închise temporar.
„Apa din rețeaua publică și din sursele actuale NU este considerată adecvată pentru adăparea animalelor”, a precizat Prefectura Mureș.
Recomandările autorităților sunt clare: locuitorii din Târnăveni, Adămuș, Băgaciu, Fântânele și Gănești trebuie să-și facă provizii de apă pentru consum și uz casnic.
„Nu e prima dată când trecem printr-o asemenea situație”
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a mai spus că această situație nu este fără precedent. A făcut referire la cazul Ocna Mureș, când un incident similar a generat probleme grave.
„Important e să punem populația în siguranță. În cazul prăbușirii unui tavan din salină, vorbim de metri, nu de litri și impactul va fi mult mai mare decât ce am trăit azi-noapte și astăzi. Ne pregătim pentru astfel de situații. Am mai avut situația de la Ocna Mureș, nu suntem la prima abatere”, a declarat ministrul.
Autoritățile promit că vor analiza și adopta măsuri structurale de durată, dar recunosc că procesul va fi complicat. Deviarea permanentă a cursului de apă ar însemna lucrări de anvergură, cu exproprieri, deviere de drumuri și costuri mari.
Neîncredere, incertitudine și un viitor nesigur
Pentru oamenii din zonă, însă, prioritatea este una singură: să aibă apă curată. Dincolo de confruntările politice și de analizele tehnice, 40.000 de oameni se trezesc astăzi fără resursa esențială a vieții. Ei primesc apă cu porția, sunt sfătuiți să nu mănânce peștii morți și nu știu dacă mâine vor avea ce pune în pahare sau cu ce să spele hainele.
În mijlocul unei crize care putea fi evitată, autoritățile încearcă să repare ce s-a stricat. Însă lipsa de coordonare, lipsa de transparență și deciziile discutabile ale unor firme fără experiență par să fi agravat situația.
Oamenii cer acum, pe bună dreptate, răspunsuri clare, măsuri ferme și responsabilitate. Nu doar din partea unei firme, ci din partea tuturor instituțiilor care au în grijă siguranța cetățenilor.
