Georgescu Dragos
Justiția română se confruntă cu unul dintre cele mai complexe și controversate dosare din ultimii ani. Marți, 16 septembrie 2025, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat că Călin Georgescu a fost trimis în judecată sub acuzația de complicitate la acțiuni contra ordinii constituționale. Procurorii susțin că acesta ar fi fost implicat într-un plan de destabilizare a României, conceput după anularea primului scrutin prezidențial prin decizia Curții Constituționale din 6 decembrie 2024.
Decizia de ultimă oră a procurorilor în cazul lui Călin Georgescu. Ce riscă fostul candidat la alegerile prezidențiale
Dosarul, instrumentat sub numărul 6720/284/P/2024, este unul de proporții, vizând 22 de inculpați, printre care se numără și nume sonore precum Horațiu Potra, considerat liderul unei grupări paramilitare de mercenari.
Pe 4 august 2025, procurorii l-au informat pe Călin Georgescu că încadrarea juridică a faptelor sale a fost schimbată: din instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, în complicitate la aceleași infracțiuni. Această modificare este esențială, deoarece, potrivit legii penale, complicele se pedepsește la fel ca autorul.
Astfel, dacă va fi găsit vinovat, Georgescu riscă o pedeapsă cu închisoarea de la cinci la zece ani, dar în cazul în care instanța va reține varianta agravantă – acțiuni violente împotriva persoanelor sau bunurilor menite să schimbe ordinea constituțională ori să împiedice exercitarea puterii de stat – pedepsele pot ajunge până la 20 de ani de detenție și interzicerea unor drepturi civile.
Cum a luat naștere planul
Potrivit rechizitoriului, planul de destabilizare ar fi fost pus la punct într-o întâlnire clandestină desfășurată la o fermă din Ciolpani, imediat după anularea alegerilor prezidențiale. Surse judiciare citate de documente susțin că la întâlnire ar fi participat apropiați ai lui Georgescu, dar și persoane cu influență în mediul interlop și paramilitar.
Procurorii notează că scopul era crearea unui haos controlat, menit să submineze autoritatea statului, să creeze panică în rândul populației și să pună presiune asupra instituțiilor democratice.
Un element central al dosarului îl reprezintă figura lui Horațiu Potra, mercenar român cu reputație internațională, implicat anterior în conflicte armate din Africa. Conform actelor Parchetului, pe 4 decembrie 2024, cu doar două zile înainte de anularea scrutinului, Potra – aflat atunci în Congo – a fost contactat de Andrei Avram, lider al grupării interlope „Ciurarii”, specializată în trafic de persoane și proxenetism.
Avram i-ar fi transmis că „mâna dreaptă” a lui Georgescu dorește o discuție urgentă cu el. Potra a acceptat și a plecat spre România, cu escală în Dubai. La sosirea în București, a fost cazat într-un hotel unde erau rezervate mai multe camere, indiciu că întâlnirea fusese pregătită minuțios.
Comunicările lui Călin Georgescu
Tot pe 4 decembrie, Georgescu l-a contactat telefonic pe Eugen Sechila, un alt apropiat, căruia i-a povestit despre existența unui plan ce urma să fie detaliat în cadrul unei întâlniri. Potrivit procurorilor, el ar fi folosit o exprimare sugestivă: „îi va prinde ca într-o menghină pe cei care agresează familia”.
Această discuție este considerată de anchetatori ca fiind o probă indirectă privind intențiile lui Georgescu, mai ales în contextul instabilității politice generate de anularea alegerilor.
Un alt episod menționat în dosar este cel din 5 decembrie 2024, când Romeo Mihai Anechitei, membru în dispozitivul de protecție al lui Georgescu, a transmis unor cadre din Ministerul Afacerilor Interne un mesaj text cu conținut alarmist.
Mesajul susținea că anumite clanuri interlope ar fi primit arme de foc, fiind asigurate că nu vor răspunde penal pentru folosirea acestora. Această informație a amplificat starea de tensiune și a fost interpretată de anchetatori ca parte a unei campanii deliberate de creare a panicii.
Rolul celorlalți inculpați
În total, dosarul include 22 de persoane trimise în judecată. Printre acestea se regăsesc:
Horațiu Potra, liderul mercenarilor, acuzat de inițiere și coordonare a acțiunilor violente;
Andrei Avram, liderul grupării „Ciurarii”, intermediar între Georgescu și Potra;
Romeo Mihai Anechitei, responsabil pentru răspândirea mesajelor alarmiste către cadrele MAI;
mai mulți apropiați ai lui Georgescu, care ar fi participat la întâlniri și la planificarea acțiunilor.
Procurorii susțin că structura grupului era ierarhizată și bine organizată, cu roluri clare, ceea ce întărește caracterul de acțiune concertată împotriva ordinii constituționale.
Contextul politic: anularea alegerilor prezidențiale
Totul s-a petrecut pe fondul unei crize politice fără precedent: anularea turului întâi al alegerilor prezidențiale de către CCR, pe 6 decembrie 2024. Decizia Curții Constituționale a generat proteste, tensiuni și un climat de instabilitate, pe care gruparea lui Georgescu ar fi încercat să îl exploateze.
Anchetatorii arată că planul urmărea să profite de această fractură instituțională pentru a genera violențe de stradă, a submina autoritatea forțelor de ordine și a crea impresia unui stat incapabil să își exercite puterea.
Baza legală a acuzațiilor
Potrivit Codului Penal, articolul privind acțiunile violente contra ordinii constituționale prevede pedepse dure:
10–20 ani de închisoare și interzicerea unor drepturi pentru organizatorii acțiunilor violente, dacă se pune în pericol securitatea națională;
complicii sunt sancționați la fel ca autorii, ceea ce îl expune pe Călin Georgescu la o pedeapsă severă.
Aceste prevederi explică de ce procurorii au insistat asupra încadrării juridice de complicitate, considerând că Georgescu a contribuit în mod direct la conceperea și facilitarea planului.
Implicații majore pentru securitatea națională
Dosarul Georgescu-Potra nu este doar o cauză penală obișnuită, ci are implicații serioase asupra securității naționale. Implicarea unor mercenari internaționali, conexiunile cu grupări interlope și contextul politic volatil fac din acest caz o veritabilă amenințare la adresa stabilității statului.
Surse judiciare vorbesc despre un „scenariu de manual” privind încercările de subminare a ordinii constituționale: alianțe între politicieni marginali, interlopi și forțe paramilitare.
Posibilul parcurs al procesului
Procesul urmează să se desfășoare la o instanță competentă, cel mai probabil Tribunalul București, având în vedere gravitatea faptelor. Prima ședință este așteptată în următoarele luni, după ce dosarul va fi repartizat aleatoriu unui complet.
Avocații inculpaților au anunțat deja că vor contesta probele, invocând posibile abuzuri procedurale și interpretări forțate ale comunicărilor telefonice și ale mesajelor interceptate.
Este de așteptat ca procesul să fie unul de lungă durată, cu zeci de martori audiați și expertize tehnice complexe.
Ce riscă inculpații
Călin Georgescu: 5–10 ani de închisoare pentru complicitate, cu posibilitatea extinderii pedepsei la 20 de ani dacă instanța reține forma agravantă.
Horațiu Potra: 10–20 ani, ca lider al grupării paramilitare.
Andrei Avram și ceilalți interlopi: pedepse similare, în funcție de gradul de implicare.
Romeo Mihai Anechitei: răspundere penală pentru transmiterea de informații false și contribuția la crearea stării de panică.
