Ciprian
Prosoapele sunt nelipsite din ritualurile românilor, de la botez la nuntă până la înmormântare și pomeniri, în unele obiceiuri de Paște și în multe alte datini. Le folosim de atât de mult timp în tradițiile care ne marchează viața, încât nu ne mai amintim care sunt semnificațiile lor.
Semnificațiile prosopului în ritualurile creștine
În ritualurile creștine prosopul este asociat simbolic cu respectul, umilința, generozitatea, curățenia spirituală, dragostea pentru semeni și comuniunea cu Hristos.
Evanghelia după Ioan povestește cum înainte de praznicul Paștilor, Isus „știa că I-a sosit ceasul să plece din lumea aceasta la Tatăl și fiindcă îi iubea pe ai Săi (…) a luat un ștergar și S-a încins cu el. Apoi a turnat apă într-un lighean și a început să spele picioarele ucenicilor și să le șteargă cu ștergarul cu care era încins“. Când Petru a vrut să refuze, Isus i-a zis: „Dacă nu te spăl Eu, nu vei avea parte deloc cu Mine“. Mântuitorul le-a spus apoi ucenicilor: „deci dacă Eu, Domnul și Învățătorul vostru, v-am spălat picioarele, și voi sunteți datori să vă spălați picioarele unii altora“ (Ioan 13, 1-14).
Iată așadar ce bogăție de semnificații capătă prosoapele prin implicarea în ritualuri legate de curățenia spirituală, grija pentru semeni, dragostea creștinească și legătura cu divinitatea.
Principalele ritualuri și tradiții creștin-ortodoxe la care se folosesc prosoape
Botezul. La ceremonia creștină a botezului este nevoie de un prosop mic cu care preotul să-și șteargă mâinile și de unul mai mare pentru bebelușul scos din apa cristelniței. În ambele cazuri, prosopul este asociat cu purificarea.
Și în ceremoniile ulterioare botezului (baia de a doua zi, tăierea moțului, datul de grindă ș.a.) prosoapele au un rol important. Semnificația lor principală este aceea de puritate.
Nunta. Prin tradiție, la cununiile românești mirele și mireasa oferă prosoape nașilor și membrilor importanți ai comunității, în semn de respect și recunoștință. Gestul are rolul de a întări legăturile dintre miri și cei care le-au devenit „părinți spirituali“.
Înmormântarea. La ritualurile de înmormântare se dăruiesc prosoape preotului, dascălului și celorlalți participanți la ceremonia funerară. În acest context, prosoapele sunt un simbol al respectului și iubirii creștinești.
Parastase și pomeniri. Călătoria spre viața de după moarte este marcată de momente celebrate prin parastase și pomeniri care au rolul de a celebra amintirea celui care „a plecat dintre noi“ și de a reface legăturile comunitare în absența lui. Prosoapele au aceeași semnificație de respect și dragoste creștinească, de data aceasta extinse de la familie către comunitatea mai largă.
Datini locale. În numeroase zone ale țării se mai păstrează diverse obiceiuri specifice locului. În multe dintre ele, cum ar fi de exemplu venirea însurățeilor la casa tatălui mirelui, are loc spălarea mâinilor în semn de purificare, iar prosopul are un important rol simbolic.
Obiceiuri de Paște. Tradițiile pascale variază de la o zonă la alta și adesea includ spălarea rituală a feței și mâinilor. Prosoapele sunt nelipsite în aceste gesturi care simbolizează renașterea spirituală. În unele zone prosopul cu care au fost șterse ouăle vopsite de Paști este păstrat pentru că o veche credință românească spune că te ferește de boli.
Tradiții românești care rămân mereu de actualitate
Ritualurile creștine și tradițiile populare românești enumerate mai sus rămân mereu actuale. O parte din frumusețea lor constă în bogăția de simboluri asociate unor obiecte simple precum prosoapele, care își depășesc funcția practică și dobândesc semnificații profunde.
Alegerea unor prosoape frumoase și de bună calitate denotă generozitate și subliniază gestul de dragoste și respect.
