Gigi Becali propune închisoare la domiciliu pentru femeile însărcinate, părinții cu copii mici și vârstnicii trecuți de 65 de ani

Gigi Becali, revenit recent în activitatea parlamentară în calitate de deputat, a lansat două proiecte legislative care au stârnit deja valuri de controverse în spațiul public. Este vorba despre inițiative ce vizează reformarea sistemului de executare a pedepselor privative de libertate. Cu accent pe umanizare, eficiență și reducerea sancțiunilor internaționale, propunerile lui Becali au provocat dezbateri aprinse. În centrul atenției: detenția la domiciliu pentru anumite categorii de condamnați și redefinirea regimurilor de detenție semideschis și închis.

Citește și

Declarații cutremurătoare făcute de soțul polițistei care a murit chiar după ce a născut. De...

O revenire politică zgomotoasă, în stilul lui Becali

După o pauză considerabilă din activitatea parlamentară și o retragere din prim-planul politic, George Becali a revenit în legislativ cu o agendă clară. Cunoscut pentru opiniile tranșante și proiectele controversate, fostul europarlamentar începe un nou capitol politic mizând pe o temă sensibilă: soarta celor din spatele gratiilor.

Fost condamnat el însuși, Becali își folosește experiența personală pentru a contura o viziune legislativă diferită față de abordările clasice ale justiției penale. Deși inițiativele sale par să aibă un fundament umanitar, criticii avertizează că ele ar putea fi folosite ca breșe legale pentru a evita încarcerarea în anumite cazuri.

Prima propunere: Închisoare la domiciliu în cazuri speciale

Primul proiect de lege vizează executarea pedepselor la domiciliu, într-un regim strict supravegheat. Măsura ar urma să se aplice în mod excepțional, doar pentru infracțiuni comise fără violență, și ar viza categoriile vulnerabile:

• femeile gravide;
• persoanele care au în grijă un copil sub 3 ani;
• persoanele care au în întreținere cel puțin trei copii minori;
• persoanele care au împlinit vârsta de 65 de ani.

Condițiile sunt restrictive: condamnarea ar trebui aprobată de instanță, doar pe baza unui dosar solid care atestă că persoana are mijloace de existență și nu reprezintă un pericol social, relatează capital.ro.

Deținuții aflați în acest regim vor fi obligați să se prezinte periodic la serviciul de probațiune, să anunțe orice modificare a domiciliului și să participe la cursuri de reintegrare. În cazul în care încalcă aceste reguli sau comit noi infracțiuni, vor fi încarcerați fără drept de apel.

Al doilea proiect: Redefinirea regimurilor de detenție

Cel de-al doilea proiect legislativ propus de Becali urmărește modificarea criteriilor de încadrare în regimurile de detenție. În actuala legislație, regimul închis se aplică pentru pedepse de peste 3 ani. Becali propune ridicarea pragului la 5 ani, cu o limită superioară de 13 ani.

Astfel:

• regimul semideschis ar fi valabil pentru pedepse între 1 și 5 ani;
• regimul închis s-ar aplica doar între 5 și 13 ani;
• peste 13 ani, se păstrează regimul de maximă siguranță.

Totodată, inițiativa legislativă garantează dreptul la învoire și permisie pentru deținuții care au comis fapte fără violență. În prezent, aceste drepturi sunt acordate ca recompense, nu ca obligații ale statului.

Becali invocă experiența personală și jurisprudența CEDO

Gigi Becali nu și-a ascuns trecutul penal și nici nu ezită să îl transforme într-un argument legislativ. El susține că actualul Cod Penal, în vigoare din 2014, nu oferă suficiente alternative la detenție și favorizează un sistem represiv, lipsit de empatie.

„Omul care a greșit trebuie să plătească, dar să nu îl distrugi! Nu trebuie să omori sufletul celui care a greșit, ci să-l ajuți să revină. Trebuie să tratăm omul ca om,” a spus Becali într-o declarație recentă.

În susținerea inițiativelor sale, fostul europarlamentar invocă și numărul mare de plângeri depuse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) împotriva României, multe dintre ele privind condițiile de detenție.

Aplicare amânată: O măsură de tranziție

Pentru a da timp sistemului penitenciar să se adapteze, Gigi Becali propune ca noile măsuri să intre în vigoare la un an de la adoptare. Astfel, administrațiile penitenciarelor ar avea timp să reorganizeze activitatea și să pregătească infrastructura necesară supravegherii de la distanță.

Un alt aspect important este faptul că aplicarea nu ar fi retroactivă pentru cei deja încarcerați, decât dacă o instanță decide acest lucru în baza unei cereri.

Reacții din societatea civilă: „Risc de abuz, dar și o șansă reală la umanizare”

Proiectele au stârnit reacții mixte. Organizațiile pentru drepturile omului au salutat ideea de umanizare a sistemului penal, dar atrag atenția asupra riscului de abuzuri, mai ales în lipsa unui control riguros.

„Ideea executării pedepselor la domiciliu pentru cazuri vulnerabile este, în principiu, benefică. Dar aplicarea trebuie să fie strictă, obiectivă și independentă politic,” a declarat Oana Enache, jurist în cadrul APADOR-CH.

De cealaltă parte, sindicatele din penitenciare avertizează că propunerile ar putea submina autoritatea sistemului de justiție penală și ar pune presiune pe angajații deja suprasolicitați.

Ce spun partidele parlamentare: „Un subiect incomod, dar necesar”

PSD și PNL nu au emis până acum poziții oficiale. Totuși, surse din interiorul comisiilor juridice susțin că proiectele vor fi analizate cu prudență. UDMR și USR s-au declarat deschise la discuții, cu condiția ca forma finală să respecte standardele CEDO și să nu încurajeze impunitatea.

AUR, prin vocea unor deputați, a respins ideea executării pedepsei la domiciliu, pe motiv că „închisoarea trebuie să descurajeze faptele ilegale, nu să le justifice social”.

Următorii pași: Dezbateri, comisii, vot

Pentru ca propunerile să devină lege, ele trebuie să treacă prin următoarele etape:

1. Avizul Consiliului Legislativ – deja solicitat;
2. Dezbateri în comisiile parlamentare de specialitate – juridică și pentru drepturile omului;
3. Vot în plenul Camerei Deputaților și al Senatului;
4. Promulgarea de către președintele României.

Inițiativele legislative ale lui Gigi Becali reușesc, încă o dată, să stârnească controverse și să pună reflectorul pe un domeniu ignorat adesea de discursul politic – soarta celor care ispășesc pedepse privative de libertate. Fie că vor fi adoptate, amendate sau respinse, ele obligă clasa politică să se poziționeze față de un subiect incomod, dar inevitabil: cum arată justiția într-o societate care se pretinde europeană și umanistă? Și mai ales, cât de pregătiți suntem să separăm pedeapsa de răzbunare, într-un stat de drept.