Mirela Loșniță
Situația politică din România a atras atenția nu doar pe plan intern, ci și la nivel internațional. În acest context, Romina Gingașu, soția moștenitorului imperiului Ferrari și fondator al organizației Red Women, a oferit o perspectivă incisivă asupra modului în care este perceput haosul electoral din afara granițelor țării. Declarațiile sale reflectă îngrijorarea investitorilor străini și a comunității internaționale față de instabilitatea care a pus stăpânire pe scena politică românească.
„Un război român contra român”
Romina Gingașu descrie actuala situație politică drept un conflict intern profund, care afectează imaginea României pe plan internațional.
„Este un război român contra român de neimaginat. O să spun o chestie. România ajunsese la o stabilitate, unde exista un sistem unde nu era nimic de schimbat. În momentul în care eu, ca persoană fizică și alți oameni de afaceri am cumpărat din datoriile statului bonduri, cum se numesc, obligațiuni de stat, nu am făcut-o că ne-a zis cineva, am făcut-o in propria inițiativă și pentru că am observat că România are o stabilitate și am dorit să ajutăm statul într-un mod corect, nu prin investiții în campanii politice, ci printr-un efectiv în mod corect de a cumpăra datorii guvernamentale.
Investitorii s-au retras, inclusiv eu, până când nu revine stabilitatea în țară. Primul lucru pe care vreau să-l transmit este că nu pot spune ștampila de vot fără repercursiuni și doar pentru a da o șansă unei persoane total necunoscute, care a avut o campanie frauduloasă, care nu s-a prezentat în fața noastră și nu ne-a spus ce agent de politică are. Nu te poți juca cu viitorul tău, al meu, al întregului popor.
Suntem văzuți de afară ca o țară de nebuni, ca un pericol la siguranța națională a altor țări. Asta e foarte grav. Aseară, Germania era extrem de preocupată după ce au văzut filmări din România cu salutul nazist. Extrem de grav. El a folosit elemente și cuvinte care nu s-au mai menționat, din respect pentru oamenii care au fost torturați și au murit în acele momente istorice teribile. Însă el vine și vorbește despre niște crindinali cu așa ușurință încât pe mine, și nu numai pe mine, ne sperie teribil”.
România era văzută ca o țară cu o anumită stabilitate economică și politică. Gingașu a mărturisit că ea și alți investitori au decis să susțină economia românească prin achiziția de obligațiuni guvernamentale. Romina Gingașu a criticat dur lipsa de transparență a unora dintre candidați și natura campaniilor desfășurate. Ea a subliniat importanța unei alegeri bazate pe criterii solide, avertizând asupra pericolului de a vota fără o analiză adecvată.
Reacții internaționale și semnale de alarmă
Una dintre cele mai alarmante observații făcute de Romina Gingașu este legată de reacțiile internaționale la recentele evenimente din România. Ea a menționat îngrijorarea profundă a Germaniei, care ar fi reacționat la imagini apărute din România în care erau utilizate simboluri și saluturi naziste.
Instabilitatea politică nu afectează doar imaginea României, ci și economia. Romina Gingașu a subliniat că investitorii, inclusiv ea însăși, s-au retras din cauza lipsei de încredere în viitorul țării. „Investitorii s-au retras, inclusiv eu, până când nu revine stabilitatea în țară,” a afirmat ea.
În declarațiile sale, Romina Gingașu a făcut apel la responsabilitate, atât din partea alegătorilor, cât și a liderilor politici. Ea a subliniat importanța unei viziuni clare și a unei conduceri care să inspire încredere. În opinia sa, România are nevoie de stabilitate și de un leadership care să prioritizeze interesele cetățenilor și imaginea țării pe plan internațional.
Declarațiile Rominei Gingașu oferă o perspectivă valoroasă asupra modului în care haosul politic din România este perceput din afara granițelor. Criticile sale dure subliniază impactul negativ al instabilității asupra imaginii internaționale și economiei țării. În timp ce țara se confruntă cu provocări politice și sociale semnificative, mesajul său servește ca un avertisment clar: România are nevoie de stabilitate și de responsabilitate, atât din partea liderilor, cât și a cetățenilor săi.
