Mirela Loșniță
Meteorologii din Europa au lansat un avertisment îngrijorător pentru iarna 2024/2025, preconizând o perioadă mult mai friguroasă decât anii anteriori. Aceștia și-au bazat prognozele pe analiza unor macro-indicatori care includ imagini din satelit, date istorice și modele de presiune atmosferică preluate din sezoanele trecute. Rezultatele sugerează că ne așteaptă o iarnă grea, cu temperaturi extrem de scăzute și condiții meteo mai dure decât cele cu care am fost obișnuiți în ultimii ani.
O iarnă grea în Europa
„Am identificat trei semne clare care indică o iarnă mult mai rece în 2024/2025 decât se preconiza inițial”, afirmă meteorologii de la Severe Weather, unul dintre cele mai importante site-uri europene de prognoză pe termen lung. Aceștia explică faptul că unul dintre factorii cruciali care vor influența iarna aceasta este o anomalie de înaltă presiune provenind din nord, care împinge curentul polar mai la sud decât de obicei. Acest fenomen permite pătrunderea aerului rece din regiunea arctică în Europa, afectând semnificativ continentul.
Anomaliile de presiune din nordul Europei au creat deja condiții care favorizează formarea unor fronturi atmosferice reci. Aerul arctic, adus de aceste mișcări atmosferice, va avea un impact major asupra vremii din Europa, generând temperaturi sub media multianuală și posibil chiar furtuni de zăpadă în anumite regiuni.
Primul factor: influența fenomenului ENSO
Primul factor analizat de specialiști este fenomenul ENSO (El Niño Southern Oscillation), care se referă la o variație periodică a temperaturii apei în Oceanul Pacific ecuatorial, alternând între faze calde și reci. Aceste fluctuații influențează puternic dinamica globală a vremii, inclusiv tiparele de precipitații și presiune atmosferică. În momentul de față, meteorologii au identificat că faza ENSO este în tranziție către o fază rece, cunoscută sub numele de La Niña. Această schimbare va avea un impact semnificativ asupra climatului global, inclusiv asupra Europei, în iarna 2024/2025.
La Niña se caracterizează prin răcirea apelor de suprafață în Pacificul central și estic, ceea ce modifică sistemul de feedback atmosferă-ocean. Această interacțiune complexă are un efect de domino, influențând tiparele meteorologice de pe întreg globul, inclusiv în Europa, unde aduce temperaturi scăzute și condiții mai severe pe timpul iernii. Acest fenomen, spun meteorologii, va juca un rol crucial în determinarea severității vremii din iarna care urmează.
Al doilea factor: intensificarea fenomenului La Niña
Un alt factor analizat este intensificarea fenomenului La Niña. Deși acest fenomen nu este unul nou, având în vedere că Europa a trecut deja prin trei ierni La Niña în ultimii patru ani, particularitățile din acest an sunt deosebit de îngrijorătoare. Meteorologii au observat că actuala formare a fenomenului La Niña este asociată cu anomalii de presiune mai scăzute, ceea ce facilitează pătrunderea aerului polar rece din nord în Europa. Aceasta va duce la temperaturi extrem de scăzute pe continent, un aspect confirmat de modelele de evoluție climatică studiate.
Anomaliile de presiune înregistrate în regiunile din apropierea Oceanului Pacific și Atlanticului de Nord influențează tiparele de circulație atmosferică, ceea ce va face ca aerul rece să persiste în Europa pe o perioadă îndelungată. Această situație va amplifica severitatea iernii, aducând cu sine temperaturi extrem de scăzute, mai ales în partea de nord și centrul continentului.
Al treilea factor: influența vânturilor din stratosferă
Un alt indicator important analizat de meteorologi este schimbarea periodică a vânturilor din stratosferă, cunoscută sub numele de Oscilația Cvasi-Bienală (QBO). Aceste vânturi stratosferice se deplasează într-o centură în jurul Pământului la Ecuator și își schimbă direcția la fiecare aproximativ 17 luni. Meteorologii au observat că aceste schimbări direcționale influențează temperaturile de iarnă și intensitatea fronturilor atmosferice reci.
În momentul de față, modelele climatice indică o schimbare semnificativă a direcției vânturilor, ceea ce, potrivit specialiștilor, va facilita pătrunderea maselor de aer rece din regiunile polare către sud, afectând direct Europa. Această influență stratosferică, combinată cu anomaliile ENSO și intensificarea fenomenului La Niña, contribuie la prognoza unei ierni cu temperaturi sub media obișnuită și cu perioade extinse de vreme severă.
Prognoze pentru iarna 2024/2025
În lumina acestor trei factori principali – ENSO, La Niña și Oscilația Cvasi-Bienală – meteorologii sunt de părere că iarna 2024/2025 va fi una dintre cele mai friguroase din ultimii ani. Deși este dificil de precizat exact care vor fi regiunile cele mai afectate, este clar că întreaga Europă se va confrunta cu o iarnă mai grea decât cele anterioare. Temperaturile extrem de scăzute, ninsorile abundente și fenomenele meteorologice severe, cum ar fi viscolul și furtunile de zăpadă, ar putea deveni fenomene obișnuite în lunile ce urmează.
Meteorologii avertizează, de asemenea, că schimbările climatice globale și influența lor asupra tiparelor de vreme nu trebuie ignorate. Deși fenomenele naturale precum ENSO și La Niña sunt ciclice, intensitatea lor poate fi amplificată de încălzirea globală, ceea ce face ca prognozele să fie mai puțin previzibile și, adesea, mai severe.
„Ne așteptăm la o iarnă mai friguroasă decât cea preconizată inițial, având în vedere cei trei factori principali care indică o scădere semnificativă a temperaturilor. Este important ca oamenii să fie pregătiți pentru condiții meteorologice mai severe și să ia măsuri de precauție”, au avertizat specialiștii de la Severe Weather.
Iarna 2024/2025 se anunță a fi una dintre cele mai dure din ultimii ani în Europa, cu temperaturi extrem de scăzute și condiții meteorologice severe. Fenomenele climatice globale, precum ENSO și La Niña, alături de influențele vânturilor stratosferice, sugerează o iarnă grea, cu un impact major asupra întregului continent. Pregătirile pentru acest sezon ar trebui să includă măsuri suplimentare de protecție, având în vedere că această iarnă ar putea aduce provocări semnificative atât pentru infrastructură, cât și pentru locuitori.
