Pensii speciale de lux și pensionare la 48 de ani! Ilie Bolojan trage un semnal de alarmă: „Urmări grave”

Ilie Bolojan ,președintele interimar al României, a făcut declarații tranșante despre pensiile speciale și despre practica pensionării la vârste mult sub media națională. Într-un moment în care nemulțumirile sociale ating un nou prag, iar inechitățile din sistemul public sunt tot mai vizibile, liderul provizoriu de la Cotroceni a cerut o reconfigurare profundă a modului în care România recompensează anumite categorii profesionale. Pensiile speciale, în valoare de zeci de mii de lei, acordate unor persoane care se retrag din activitate chiar și la 48 de ani, sunt în centrul unei dezbateri care ar putea influența nu doar bugetul, ci și alegerile.

Citește și

Detalii neștiute despre Ionel Ganea. Ce se întâmplă cu fostul fotbalist după accidentul în care fiul său...

Pensiile speciale ajung și la 25.000 de lei lunar

Potrivit cifrelor oficiale, aproximativ 5.800 de magistrați beneficiază în prezent de pensii speciale care depășesc 25.000 de lei pe lună. Aceste sume, de aproape zece ori mai mari decât pensia medie contributivă din România, au fost criticate constant de societatea civilă și de experți fiscali.

„Acest tip de nedreptăți motivează puternic un vot de genul anti-sistem”, a declarat Ilie Bolojan, sugerând că inechitățile majore din sistemul public de pensii pot alimenta curente politice extremiste și pot submina încrederea în instituțiile statului.

Statistica este dură: pensia medie contributivă este de 2.700 de lei. În schimb, un magistrat care se retrage din activitate poate primi lunar de nouă ori mai mult, fără să fi contribuit direct proporțional cu suma încasată.

Reforma pensiilor speciale: ce prevede noul proiect de lege

Proiectul privind reducerea pensiilor speciale a trecut de Camera Deputaților și se află în dezbatere la Senat. El prevede două măsuri majore:

1. Tăierea pensiilor speciale cu 15%. În prezent, pensiile speciale se calculează ca 80% din valoarea medie a salariilor nete pe ultimii patru ani. Noua formulă propusă este de 65% din aceeași bază.
2. Creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați, de la 48 de ani la 65 de ani.

„Suntem singura țară care ne pensionăm judecătorii la 48 de ani cu o pensie destul de mare, în condițiile în care categoriile celelalte se pensionează la 65 de ani cu o pensie de 10 ori mai mică”, a explicat Bolojan, potrivit newsweek.ro.

Oficialul a punctat o realitate cunoscută, dar rar discutată în termeni atât de direcți: mulți dintre acești pensionari speciali se reangajează imediat după pensionare, deseori tot în sistemul public, cumulând pensia cu salariul.

Simulări și pierderi: cât se va tăia efectiv din pensia specială

Newsweek România a realizat o simulare care arată cât ar putea pierde magistrații în urma aplicării noii formule.

Pentru o vechime de peste 20 de ani, pensia ar scădea de la 26.000 de lei la aproximativ 22.500 de lei, ceea ce înseamnă o pierdere de 3.500 de lei.

Pentru cei cu o vechime între 15 și 20 de ani, pensiile se vor încadra între 20.524 și 21.550 de lei, adică o pierdere de circa 3.100 de lei lunar.

Cei cu o experiență profesională între 10 și 15 ani vor pierde în jur de 2.850 de lei, iar magistrații cu 5-10 ani în sistem vor pierde aproximativ 2.700 de lei din pensie.

Aceste cifre, deși însemnate în termeni nominali, păstrează totuși nivelul pensiei mult peste media națională și departe de realitățile pensionarilor care trăiesc cu 1.500 sau 2.000 de lei lunar.

Reacțiile magistraților și implicațiile politice

Reacția din partea sistemului judiciar nu a întârziat să apară. Mai multe asociații de magistrați au criticat public proiectul de lege, invocând independența sistemului de justiție și dreptul la un statut privilegiat în contextul complexității și presiunii profesionale.

Unii procurori și judecători au transmis, sub protecția anonimatului, că o eventuală adoptare a legii va determina o „plecare în masă” din sistem.

Dar pentru opinia publică, argumentul nu mai are aceeași greutate.

„Cum poate un om care s-a pensionat la 48 de ani, cu o pensie de 25.000 de lei, să-i explice unei asistente medicale de 64 de ani că merită mai mult? Că e mai obosit? Că a suferit mai mult? E o întrebare la care statul român trebuie să răspundă”, a punctat Bolojan.

Politic, subiectul este sensibil. O eventuală decizie a CCR care ar invalida legea ar inflama și mai mult opinia publică. De asemenea, este de așteptat ca tema pensiilor speciale să fie una centrală în campaniile electorale care urmează.

Pensionarea la 48 de ani: un „lux” care costă România miliarde

Pensionarea timpurie a magistraților, în special la 48 de ani, a fost ani la rând justificată prin natura stresantă și solicitantă a profesiei.

Dar datele statistice arată altceva. Mulți dintre cei retrași la 48-50 de ani se reangajează imediat – unii ca inspectori, consilieri, experți juridici – deseori în instituții publice, cumulând pensia cu un salariu.

Această realitate dublează povara asupra bugetului de stat.

Mai mult, perioada de activitate a acestor persoane în sectorul bugetar continuă, fără o contribuție suplimentară proporțională.

„De la 48 de ani până la 65 de ani, un om are experiența de viață profesională acumulată – deci poate da înapoi societății. Noi îl trimitem în pensie ca să se reangajeze după aceea tot la stat”, a explicat Bolojan.

Conform unei analize făcute de Ministerul Muncii, sistemul pensiilor speciale a costat statul peste 12 miliarde de lei în ultimii 10 ani.

Impactul asupra opiniei publice și pericolul radicalizării votului

Bolojan a avertizat că aceste inechități evidente pot alimenta o polarizare politică profundă.

Românii care trăiesc din pensii modeste sau salarii minime privesc cu neîncredere un sistem care favorizează o castă profesională privilegiată.

„Acest tip de nedreptăți motivează un vot de tip anti-sistem. Nu pentru că oamenii sunt răi. Ci pentru că nu mai cred că regulile sunt aceleași pentru toți”, a explicat președintele interimar.

Într-un climat economic instabil, cu inflație crescută și nemulțumiri sociale latente, astfel de tensiuni pot deveni explozive.

Deja, sondajele arată o creștere a încrederii în partide extremiste, în special în rândul categoriilor defavorizate și al tinerilor.

Clasa politică este avertizată: dacă nu va echilibra urgent sistemul de pensii și nu va da semnalul că toți cetățenii sunt egali în fața legii, consecințele pot fi grave.