Saghin Sabrina
Săptămâna Mare, cunoscută și sub denumirea de Săptămâna Patimilor, reprezintă perioada de pregătire spirituală care precede sărbătoarea Paștelui în tradiția creștin-ortodoxă. Această săptămână este marcată de post, rugăciune și reflecție asupra suferințelor Mântuitorului Iisus Hristos.
Fiecare zi are o semnificație aparte și este însoțită de tradiții și obiceiuri specifice, transmise din generație în generație. În cele ce urmează, vom explora semnificațiile fiecărei zile din Săptămâna Mare, precum și tradițiile și obiceiurile asociate acestora.
Semnificațiile și tradițiile fiecărei zile din Săptămâna Mare
Lunea Mare
Lunea Mare este prima zi a Săptămânii Patimilor și marchează începutul curățirii sufletești și trupești. În biserici se citește despre smochinul neroditor, simbol al sufletului lipsit de roadele credinței. Gospodinele încep curățenia generală a casei, în special în bucătărie, și spală hainele, pregătind totul pentru sărbătoarea Paștelui.
Marțea Mare
Marțea Mare este ziua în care se vorbește despre pilda celor zece fecioare – cinci înțelepte și cinci nechibzuite – care scoate în evidență importanța vegherii și a pregătirii sufletului. Obiceiul spune că dacă nu ai terminat curățenia în prima zi a săptămânii, se continuă atât în casă, cât și în jurul gospodăriei.
Miercurea Mare
În Miercurea Mare se amintește momentul în care Iuda Iscarioteanul L-a vândut pe Iisus pentru 30 de arginți. Este o zi a trădării, dar și a iertării. Este ultima zi în care se mai spală hainele și se finalizează curățenia casei. Unii credincioși țin post negru, se evită certurile și gândurile rele, fiind o zi de introspecție.
Joia Mare
Joia Mare este o zi extrem de importantă, amintește de Spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de Taină, rugăciunea din Grădina Ghetsimani și începutul Patimilor. În această zi se vopsesc ouăle roșii, simbol al sângelui lui Hristos, se coc pasca și cozonacii. În biserici are loc Denia celor 12 Evanghelii, o slujbă de mare intensitate spirituală, în care se rememorează patimile lui Iisus.
Vinerea Mare
Vinerea Mare, cunoscută și ca Vinerea Patimilor, este considerată cea mai tristă zi din calendarul creștin. Este ziua în care Iisus Hristos a fost răstignit. În această zi nu se spală, nu se gătește, nu se face curățenie. În general, nu se desfășoară niciun fel de activitate casnică. Se ține post negru de către cei credincioși. În biserici se cântă Prohodul Domnului, iar credincioșii trec pe sub Sfântul Epitaf, ca simbol al curățirii sufletești.
Sâmbăta Mare
Sâmbăta Mare este ziua tăcerii, în care trupul lui Hristos zace în mormânt. Se pregătește sufletește momentul Învierii. Se pregătesc ultimele detalii pentru masa de Paște. Noaptea se merge la biserică pentru slujba Învierii, iar credincioșii iau lumină.
Obiceiuri și interdicții alimentare în Săptămâna Patimilor
Pe lângă semnificațiile religioase, Săptămâna Mare este însoțită de o serie de obiceiuri și interdicții alimentare, care au fost transmise din generație în generație. De exemplu, în Vinerea Mare nu se mănâncă urzici și nu se folosește oțet, deoarece pe Cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele I-au fost udate cu oțet.
În această perioadă, credincioșii sunt încurajați să țină post, să se roage și să se spovedească, pregătindu-se astfel pentru sărbătoarea Învierii Domnului. Postul presupune abținerea de la alimente de origine animală și de la plăcerile lumești, fiind un act de purificare trupească și sufletească.
De asemenea, în tradiția populară, se spune că în Joia Mare nu este bine să dormi, deoarece cine doarme în această zi va rămâne leneș tot anul. Tot în Joia Mare se vopsesc ouăle roșii, simbol al sângelui lui Hristos, și se coc pasca și cozonacii.
