Luni, 10 februarie, Klaus Iohannis a făcut un anunț neașteptat: își dă demisia din funcția de președinte al României. Decizia a venit cu puțin timp înainte ca Parlamentul să voteze suspendarea sa, o măsură care ar fi putut duce la organizarea unui referendum pentru demitere. Dacă ar fi fost revocat prin această procedură, Iohannis ar fi pierdut toate beneficiile acordate foștilor șefi de stat.
Potrivit legislației în vigoare, persoanele demise prin referendum sau condamnate definitiv pentru o infracțiune nu beneficiază de avantajele post-mandat. Retragerea sa strategică înainte de acest moment îi asigură păstrarea tuturor privilegiilor, o decizie care a stârnit numeroase reacții în mediul politic și public.
Motivele din spatele demisiei lui Klaus Iohannis
Suspendarea președintelui devenise un subiect intens dezbătut în Parlament, iar probabilitatea ca această măsură să fie aprobată creștea tot mai mult. Un referendum de demitere ar fi fost pasul următor, iar riscul pierderii tuturor beneficiilor post-mandat l-a determinat pe Iohannis să facă un pas înapoi înainte ca lucrurile să escaladeze.
Conform Legii nr. 406 din 10 iulie 2001, un fost președinte își pierde toate privilegiile dacă este demis prin referendum sau condamnat definitiv pentru o infracțiune. În acest context, Iohannis a ales să renunțe voluntar la funcție pentru a evita o eventuală revocare care l-ar fi lipsit de avantajele rezervate foștilor lideri de stat.
Această decizie a fost interpretată de unii ca o mișcare tactică menită să-i asigure un statut confortabil după plecarea de la Palatul Cotroceni. În același timp, susținătorii săi consideră că a evitat un scandal politic de proporții, care ar fi afectat și mai mult imaginea administrației sale în ultimul an de mandat.
Ce privilegii păstrează Iohannis după demisie
Plecarea voluntară din funcție îi permite fostului președinte să beneficieze în continuare de mai multe drepturi și avantaje conferite prin lege. Acestea includ:
- Locuință de protocol și cabinet de lucru – Iohannis va avea dreptul la o reședință de protocol, precum și la un spațiu destinat activității sale post-mandat, dotat cu un post de consilier și unul de secretar.
- Indemnizație lunară – Conform legii, foștii președinți primesc o indemnizație lunară egală cu 75% din salariul unui președinte în exercițiu, indiferent dacă obțin și alte venituri din activități profesionale sau pensii.
- Pază și transport asigurate de SPP – Fostul președinte va beneficia permanent de protecția Serviciului de Protecție și Pază (SPP) și de utilizarea gratuită a unui autoturism oficial.
- Locuință temporară în cazul renovărilor – Dacă reședința de protocol atribuită necesită reparații capitale, Iohannis va putea folosi gratuit o altă locuință timp de maximum 12 luni.
- Asistență medicală la Spitalul Militar – Anual, la cerere, fostul președinte are dreptul la un control medical complet la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”.
Aceste beneficii îi oferă lui Iohannis un statut privilegiat după încheierea mandatului, spre deosebire de situația în care ar fi fost demis prin referendum.
Pe fondul acestui eveniment, atenția publică se îndreaptă acum spre alegerile prezidențiale din 2025. Primul tur este programat pe 4 mai, iar turul al doilea pe 18 mai. În lipsa lui Iohannis din peisajul politic, bătălia pentru funcția supremă în stat capătă noi dimensiuni, iar viitorul președinte va avea o moștenire politică complexă de gestionat.