Roxana
Lacrima Maicii Domnului, cunoscută și sub numele de Floarea de ceară, este o bijuterie botanică cu o frumusețe și un mister ce captivază imaginația. Această plantă, cu origini în India, China și Australia, face parte din familia Asclepidaceae și este cunoscută științific ca Hoya spp. Cu peste 250 de specii și varietăți, ea poate aduce un strop de eleganță oricărui spațiu interior sau exterior.
Numele său poetic, Lacrima Maicii Domnului, vine de la capacitatea sa unică de a secreta un lichid incolor și parfumat la atingere, asemănător lacrimilor, oferindu-i nu doar valoare ornamentală, ci și o încărcătură simbolică profundă. Această particularitate face ca floarea să fie utilizată în confecționarea de obiecte religioase, cum ar fi metaniile, marcându-și astfel prezența atât în viața spirituală, cât și în cea estetică a oamenilor.
În special vara, între lunile mai și septembrie, Lacrima Maicii Domnului își arată splendoarea, devenind un simbol de căutare și venerare în locuri sfinte precum Manastirea “Franciscana Maria Radna”. Credincioșii, însuflețiți de credință și admirație, se adună în număr mare pentru a o căuta și pentru a se bucura de darurile ei considerate miraculoase, mai ales în ziua Adormirii Maicii Domnului.
Dincolo de valoarea sa simbolică și spirituală, Lacrima Maicii Domnului este și o plantă cu cerințe specifice de îngrijire, care, dacă sunt respectate, îi asigură o creștere sănătoasă și o înflorire spectaculoasă. Fiind o plantă cățărătoare, perenă, cu frunze lucioase, carnoase și parfumate, necesită un substrat bine drenat, alcătuit din pământ de pădure, turbă fibroasă și nisip în părți egale, evitându-se atât excesul de apă, cât și schimbările frecvente de locație.
Îngrijirea adecvată implică menținerea unei temperaturi moderate, între 15 și 18 grade Celsius, și o udare judicioasă, pentru a preveni putrezirea rădăcinilor și vestejirea frunzelor. De asemenea, este important să se evite îngrășămintele în exces și expunerea la curenți de aer, căldură excesivă sau secetă prelungită, care ar putea afecta dezvoltarea bobocilor.
Inmulțirea plantei poate fi realizată prin butași, marcotaj serpuit sau semințe, permițând iubitorilor de flori să împărtășească această specie fascinantă cu alții și să-și extindă colecțiile. Chiar și în fața provocărilor, cum ar fi infestarea cu musculițe albe de seră, Lacrima Maicii Domnului rămâne o plantă rezistentă, care, cu îngrijirea corespunzătoare, se poate redresa și continua să înflorească.
În concluzie, Lacrima Maicii Domnului este mai mult decât o simplă plantă decorativă. Ea reprezintă o conexiune între lumea naturală și cea spirituală, între frumusețea estetică și cea simbolică. Prin ingrijirea și cultivarea sa, ne putem bucura nu doar de aspectul său vizual impresionant, ci și de sensurile profunde pe care le poartă în diferite culturi și tradiții.
