Seceta și încălzirea globală reprezintă factorii ce au determinat probleme grave asupra agriculturii. În județul Buzău, lipsa de precipitații nu este singura care își face simțită prezența, ci mai nou, oamenii de aici se confruntă cu secarea unor ape de suprafață, mai ales în zona de est.
Lacul din Buzău care a secat din cauza secetei
Un fenomen cu adevărat tragic a cuprins lacul Amara, aflat la circa 20 de kilometri de Rm. Sărat, spre Brăila. Acesta a secat complet.
Localnicii din zonă cred că încălzirea globală e direct responsabilă pentru nenorocire:
„În ultimii 3 ani am avut secetă puternică în acea zonă, întâi secetă meteorologică, adică precipitațiile au fost foarte reduse, dar o secetă meteorologică prelungită duce la o secetă pedologică, adică resursa de apă din sol se diminuează mult, și mai departe chiar la o secetă hidrologică, adică debitele râurilor scad foarte mult. Am ajuns clar la această secetă hidrologică”, a spus cercetătorul și climatologul de la Administrația Națională de Meteorologie, la Focus TV.
Zona de est a Buzăului, lovită de secetă
Conform prefectului județului, astfel de fenomene sunt regăsite și în lacuri de apă din zona de est a județului:
„În zona acestui lac – Puiești, Vâlcelele, Balta Albă, Ghergheasa – avem un fenomen de secetă pedologică extremă, care generează chiar și astfel de deficite de apă. Dar nu doar lacul acesta este afectat. La fel e și lacul de la Balta Albă și mai sunt astfel de fenomene, chiar dacă nu la aceeași amplitudine”, a declarat prefectul Daniel Țiclea, pentru aceeași sursă.
Până în 2050 apele nu vor mai fi cum le cunoaștem
Specialiștii susțin că astfel de fenomene vor deveni obișnuite, iar până în 2050 apele nu vor mai fi la fel ca până acum:
„Din ce am estimat, cam prin anul 2050, pentru bazinele din zona Buzăului, vom avea diminuări estimate cam la 7% față de nivelul de referință al perioadei 1970 – 2000. Nu aș putea spune câte din aceste lacuri și în ce orizont de timp vor dispărea, dar e clar că episoade în care vor seca vor fi și în anii și deceniile care urmează. Depinde însă foarte mult și de noi, cum gospodărim resursele naturale, dar și la nivel global, cum reducem emisiile de gaze”, a mai spus climatologul Roxana Bojariu, conform aceleași surse.