Saghin Sabrina
Moștenirea reprezintă un drept esențial reglementat de Codul Civil, care stabilește cine poate primi averea unei persoane decedate și în ce condiții. În anul 2025, regulile succesiunii au fost clarificate printr-o serie de actualizări legislative, menite să ofere mai multă transparență în procesul de împărțire a bunurilor.
Conform noilor reglementări, moștenirea se împarte între soțul supraviețuitor, descendenții (copiii, nepoții), ascendenții (părinții) și rudele colaterale până la gradul al patrulea. În cazul în care nu există moștenitori legali sau testamentari, patrimoniul defunctului revine autorităților locale. De asemenea, legea prevede categorii specifice de persoane care pot fi excluse de la moștenire.
Legea moștenirii 2025. Cine are dreptul la succesiune
Conform legislației în vigoare, moștenirea poate fi de două tipuri:
- Moștenirea legală – Apare atunci când persoana decedată nu a lăsat un testament sau nu a inclus toate bunurile în actul succesoral. În acest caz, averea se împarte conform regulilor stabilite de Codul Civil. Moștenitorii sunt desemnați în funcție de gradul de rudenie, având prioritate descendenții direcți (copiii, nepoții), urmați de ascendenți (părinți, bunici) și rudele colaterale (frați, surori, verișori).
- Moștenirea testamentară – Este reglementată printr-un document legal, în care defunctul decide cui și în ce proporții îi vor fi atribuite bunurile.
Testamentul poate fi de mai multe tipuri:
- Testamentul olograf – Scris de mână, semnat și datat de testator, dar poate fi contestat în instanță.
- Testamentul notarial – Redactat și autentificat în prezența unui notar și a doi martori, având o valoare juridică mai mare și fiind mai dificil de anulat.
În cazul în care testamentul nu respectă prevederile legale sau dacă sunt descoperite fraude, acesta poate fi declarat nul printr-o decizie judecătorească.
Legea română prevede și conceptul de rezervă succesorală, prin care anumite categorii de moștenitori (soțul supraviețuitor, copiii, părinții) au dreptul garantat la o parte din moștenire, indiferent de voința defunctului. Astfel, chiar dacă un testator încearcă să își excludă complet un moștenitor rezervatar printr-un act testamentar, acesta poate contesta decizia în instanță și poate obține partea de moștenire la care are dreptul.
Cine poate fi exclus de la moștenire. Situațiile în care se pierde dreptul la succesiune
Codul Civil din 2025 stabilește și cazurile în care o persoană poate fi declarată nedemnă de a moșteni, pierzând astfel orice drept asupra averii defunctului. Printre motivele de excludere se numără:
- Tentativa de omor asupra celui care lasă moștenirea – Orice persoană condamnată penal pentru încercarea de a ucide testatorul își pierde automat dreptul la moștenire.
- Violenta împotriva altor moștenitori – Dacă o persoană încearcă să elimine din linia succesorală alți moștenitori prin acte de violență fizică sau morală, poate fi declarată nedemnă de lege.
- Ascunderea, modificarea sau distrugerea testamentului – Oricine intervine asupra documentului succesoral în mod fraudulos poate fi exclus de la moștenire.
- Împiedicarea testatorului să întocmească sau să modifice testamentul – Persoanele care constrâng defunctul să ia sau să schimbe o decizie succesorală împotriva voinței sale sunt considerate incompatibile cu dreptul de moștenire.
În cazul în care o persoană este declarată nedemnă de lege, partea sa de moștenire va fi redistribuită către ceilalți moștenitori legali sau testamentari. Dacă nu există alți beneficiari, averea va fi preluată de stat.
Legea moștenirii din 2025 clarifică regulile privind succesiunea și stabilește drepturile și obligațiile moștenitorilor. Fie că este vorba despre moștenirea legală sau testamentară, este esențial ca persoanele interesate să înțeleagă cum se împarte averea și care sunt condițiile impuse de lege. De asemenea, reglementările prevăd și situațiile în care moștenirea poate fi pierdută, oferind un cadru legal pentru protejarea patrimoniului și a moștenitorilor legitimi.
