Curtea de Apel București a hotărât vineri, 3 octombrie 2025, retragerea mandatelor de executare emise pe numele Alinei Bica, fosta șefă a DIICOT. Instanța a stabilit că pedeapsa de patru ani de închisoare, dictată în urmă cu aproape un deceniu, a fost deja executată integral.
Decizia magistraților vine în urma unei contestații la executare și are caracter definitiv. În prezent, Alina Bica se află în Italia, țară care refuzase anterior punerea în aplicare a mandatului european de arestare transmis de autoritățile române.
Explicația Curții de Apel
În sentința pronunțată, magistrații au făcut referire la o hotărâre a Marii Camere a Curții de Justiție a Uniunii Europene din septembrie 2025, care a lămurit modul de aplicare a deciziilor penale în statele membre.
„(…) admite contestaţia la executare formulată de judecătorul delegat în cadrul Biroului de Executări Penale din cadrul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a Penală. În baza hotărârii Marii Camere a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, pronunţată la 04.09.2025, în cauza C-305/22, lămureşte întinderea şi aplicarea deciziei penale nr. 229/CO/15.05.2025, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a Penală, în sensul că pedeapsa stabilită prin sentinţa penală nr. 1057/29.11.2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, în dosarul nr. 2471/1/2015 este executată integral”, este sentinţa pronunţată, vineri, de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti.
Totodată, Curtea de Apel București a dispus retragerea documentelor de urmărire. Printre acestea se numără mandatul european de arestare emis în 2019 și formele de executare conexe.
Mandatul european de arestare, anulat
Judecătorii au stabilit că nu mai există temei pentru menținerea mandatelor.
„Retrage formele de executare emise pe numele condamnatei: respectiv MEPI nr. 90 din 27.11.2019 şi mandatul european de arestare nr. 48/27.11.2019, emise de Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală, în baza sentinţei penale nr. 1057/29.11.2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală”, se mai arată în sentinţă.
Decizia este definitivă, iar Alina Bica scapă de orice măsură privativă de libertate în România.
Alina Bica, printre „fugarii de lux”
Fosta șefă a DIICOT a fost inclusă pe lista persoanelor condamnate care au părăsit țara pentru a evita închisoarea. În mai 2023, Ministerul Justiției prezenta situația „fugarilor de lux”, menționând că împotriva Alinei Bica fusese emis un mandat european de arestare pentru punerea în executare a unei condamnări definitive de patru ani.
Autoritățile italiene au refuzat predarea, dar au recunoscut sentința românească și au dispus executarea pedepsei pe teritoriul lor. În Italia au fost stabilite măsuri de probațiune care au echivalat cu ispășirea pedepsei.
În noiembrie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins apelul formulat de Alina Bica împotriva condamnării. Hotărârea a rămas definitivă, iar fosta șefă a DIICOT a fost dată în urmărire internațională.
Condamnarea privea infracțiunea de favorizare a făptuitorului, într-un dosar în care Alina Bica a fost judecată și condamnată la patru ani de închisoare cu executare.
După ani de procese și dispute juridice între autoritățile române și cele italiene, Curtea de Apel București a pus punct definitiv acestei cauze, stabilind că pedeapsa a fost deja executată.
Sursa foto: Arhivă