Roxana
La opt ani după tragedia care a zguduit Capitala, Magdalena Șerban, cunoscută drept „criminala de la metrou”, a reușit să obțină un loc de muncă în penitenciar. Deși se confruntă cu afecțiuni psihice, ea este angajată într-un atelier de confecții intern, în baza unui contract între penitenciar și o firmă privată.
Povestea crimei care a șocat România
În decembrie 2017, Magdalena Șerban a împins o tânără de 25 de ani în fața metroului în stația Dristor 1. Victima a murit pe loc. În aceeași seară, a încercat să omoare o altă persoană în stația Costin Georgian, dar aceasta a reușit să scape. Inițial condamnată la închisoare pe viață, în februarie 2025 sentința i-a fost redusă la 25 de ani, iar regimul de detenție a fost schimbat de la maximă siguranță la regim închis. Acest lucru i-a oferit oportunitatea de a munci în cadrul sistemului penitenciar.
Cum s-a angajat Magdalena Șerban în penitenciar
Schimbarea regimului de detenție i-a oferit acces la programe de reabilitare. Astfel, Magdalena a fost inclusă într-un atelier de confecții administrat de o firmă privată, parteneră a Penitenciarului Târgșor. Prin contractul încheiat, își desfășoară activitatea în interiorul închisorii, fără posibilitatea de a părăsi incinta.
Ce salariu primește și cum sunt distribuiți banii
Magdalena este remunerată cu un venit echivalent salariului minim pe economie. Conform legislației penitenciare, distribuția banilor este astfel:
-
50% intră în contul personal al deținutului, pentru cheltuieli curente.
-
40% rămâne la penitenciar, pentru finanțarea programelor interne.
-
10% sunt reținuți într-un fond special și îi vor fi virați la eliberare.
Această formulă se aplică tuturor deținuților care desfășoară activități remunerate, chiar și în cazul celor cu condamnări grave sau diagnostice psihiatrice.
Regimul soft oferă acces la muncă și libertate de mișcare
Trecerea la regimul închis i-a permis Magdalenei Șerban o mișcare mai liberă în cadrul penitenciarului și participarea la activități productive. Chiar dacă suferă de tulburări psihice, implicarea în astfel de programe este permisă și încurajată, cu condiția monitorizării permanente. Activitatea desfășurată presupune responsabilitate, respectarea unui program strict și respectarea regulilor interne ale atelierului.
Reacții și controverse publice
Angajarea Magdalenei Șerban a stârnit numeroase controverse. O parte a opiniei publice consideră că o persoană care a comis o crimă atât de gravă nu ar trebui să beneficieze de dreptul la muncă sau alte forme de reintegrare. De cealaltă parte, sunt voci care susțin ideea reabilitării și afirmă că sistemul penitenciar trebuie să ofere șanse egale deținuților, indiferent de gravitatea faptei, atât timp cât aceștia își ispășesc pedeapsa conform legii.
Psihologii atrag atenția că implicarea în activități concrete, precum munca într-un atelier, poate avea un rol benefic pentru persoanele private de libertate, inclusiv pentru cele cu afecțiuni psihiatrice. Pe termen lung, acest tip de activitate reduce riscul de recidivă și crește șansele de reintegrare în societate.
Pe termen lung: ce presupune acest program de muncă
Pentru Magdalena Șerban, activitatea desfășurată în atelierul de confecții aduce beneficii nu doar financiare, ci și în plan personal. Veniturile obținute îi permit să își acopere nevoile din penitenciar, să acumuleze economii și, eventual, să contribuie la costurile legate de îngrijirea sa medicală.
Experiența acumulată poate constitui o bază pentru o posibilă calificare în domeniul textil, în cazul în care va fi eliberată condiționat sau la finalul pedepsei. Activitatea este atent monitorizată, iar fiecare deținut este evaluat periodic pentru a se asigura că participarea la program este în concordanță cu starea sa de sănătate.
În prezent, aceasta este una dintre cele mai cunoscute figuri din sistemul penitenciar românesc, iar cazul său rămâne unul de referință în dezbaterile privind reeducarea și reinserția persoanelor condamnate pentru crime deosebit de grave.
