Ene Valentina
În deceniile trecute, în sufrageriile românilor, era comun să găsești un pește de sticlă așezat pe televizor sau pe un mileu elegant. Acest element decorativ, foarte popular în perioada comunistă, simboliza gustul pentru frumos și era considerat un accesoriu indispensabil în orice casă bine aranjată.
Cu toate acestea, după Revoluție, pe măsură ce românii au avut acces la noi curente de design interior și la o lume de informații până atunci restricționată, peștele de sticlă a început să fie văzut drept kitsch și a dispărut treptat din casele lor.
Câți bani poți lua pentru peștele de sticlă
Astăzi, contextul s-a schimbat, iar obiectele care odinioară erau catalogate ca fiind de prost gust sunt acum redescoperite și colecționate. Într-o epocă în care vintage-ul și nostalgia sunt la modă, bibelourile din perioada comunistă, inclusiv celebrul pește de sticlă, și-au câștigat un loc de cinste printre colecționari.
Pe site-urile de anunțuri din România, peștii de sticlă se vând acum la prețuri care variază considerabil, începând de la 100 de lei pentru modelele mai simple și ajungând până la 500 de lei pentru variantele sofisticate de Murano. Această reapreciere a peștelui de sticlă indică o schimbare în percepția valorii obiectelor de altădată. Ceea ce era odinioară considerat un element comun, accesibil, a devenit acum un articol de nișă, adesea vânat de colecționari și amatori de artă.
Cu cât se vinde carpeta cu „Răpirea din Serai”
Un alt exemplu emblematic al acestui fenomen este carpetă cu tema „Răpirea din Serai”, care reprezintă o scenă dramatică de răpire din dragoste a unei tinere din palatul lui Selim Pașa. În perioada comunistă, această carpetă era un simbol al mândriei și bunului gust, prezent în multe locuințe românești. În zilele noastre, aceasta a fost revalorizată și transformată dintr-un simplu element decorativ într-un obiect de artă. Hipsterii și colecționarii de artă contemporană au început să aprecieze estetica și istoria acestei piese, făcând-o extrem de căutată pe internet și la licitații, unde se vinde cu prețuri ce pot ajunge la zeci de mii de lei.
„Mai mult de 40% din populaţia Româniie cred că avea răpirea pe perete. Asta reprezintă o copilărie. A noastră. Toţi oamenii care au prins perioada comunistă ştiu despre această carpetă”, a dezvăluit Adrian Rebenciug, manager terasă, pentru observatornews.ro.
Această reevaluare a obiectelor de decor din epoca comunistă reflectă o schimbare mai largă în societatea românească. Pe măsură ce trecem prin diferite faze culturale și economice, obiectele care ne înconjoară câștigă sau își pierd valoarea în funcție de schimbările în gusturi, percepții și contextul economic. Redescoperirea acestor artefacte nu numai că sprijină o industrie de nișă a colecționarilor, dar contribuie și la păstrarea unui patrimoniu cultural important.
