Grigore Madalina
Ministerul Apărării Naţionale a venit cu precizări oficiale după declaraţiile generalului Gheorghiţă Vlad, şeful Statului Major al Apărării, privind recomandarea ca fiecare familie din România să aibă provizii minime pentru 72 de ore. Reprezentanţii MApN au subliniat că această iniţiativă nu are legătură cu o ameninţare militară iminentă, ci reprezintă o măsură de educaţie civică şi de creştere a rezilienţei populaţiei în faţa unor situaţii de urgenţă.
Măsuri preventive inspirate din modele europene
Potrivit instituţiei, recomandările generalului Gheorghiţă Vlad sunt inspirate din modelele aplicate în state membre NATO, precum Finlanda, Suedia şi Danemarca. Scopul este dezvoltarea unei culturi moderne de securitate, în care cetăţenii să fie informaţi şi pregătiţi să reacţioneze corect în caz de criză.
„Sugestia de a dispune de rezerve pentru 72 de ore se încadrează în standardele interinstituţionale româneşti şi europene privind pregătirea pentru situaţii de urgenţă. Este vorba despre un gest de responsabilitate, nu despre o reacţie la un pericol concret”, au transmis reprezentanţii MApN.
Recomandările vizează asigurarea unui minim de resurse de bază — apă potabilă, alimente neperisabile, medicamente esenţiale, lanternă, baterii, trusă de prim-ajutor şi documente importante — care pot fi utile în cazul unor fenomene extreme, pene de curent sau alte evenimente neprevăzute.
MApN: nu există semne ale unui risc militar iminent
Ministerul Apărării a ţinut să precizeze clar că nu există intenţia reintroducerii serviciului militar obligatoriu. Recomandările referitoare la instruirea de bază a populaţiei au scop strict educativ şi se încadrează în programele voluntare existente.
Generalul Gheorghiţă Vlad a explicat că „fiecare cetăţean ar trebui să deţină cunoştinţele minime de apărare şi să poată participa, dacă doreşte, la programe de instruire voluntară, aşa cum se practică în alte state NATO”. Aceste iniţiative urmăresc crearea unui grad mai mare de conştientizare şi pregătire în rândul populaţiei, fără a impune noi obligaţii legale.
MApN a subliniat că apelul are exclusiv un scop educativ, iar pregătirea civică pentru criză este parte integrantă a Strategiei Naţionale de Apărare. Rezilienţa populaţiei reprezintă un pilon esenţial al securităţii naţionale, la fel ca modernizarea capacităţilor de apărare.
Provizii pentru 72 de ore: măsură standard de protecţie civilă
Instituţia reaminteşte că ideea de „kit de urgenţă pentru 72 de ore” este deja inclusă în standardele europene de protecţie civilă şi reprezintă o practică recomandată de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.
Românii sunt sfătuiţi să consulte platforma oficială fiipregatit.ro, unde sunt prezentate ghiduri privind reacţia în caz de cutremur, inundaţie, incendiu sau alte riscuri. Acolo se regăseşte şi lista completă a obiectelor recomandate într-un rucsac de urgenţă.
MApN atrage atenţia că „pregătirea populaţiei nu are legătură cu un context militar, ci cu dezvoltarea unei culturi a prevenţiei, utile în orice tip de criză — de la dezastre naturale la pene de curent extinse”.
Programe pentru implicarea voluntară a cetăţenilor
Ministerul promovează în continuare programele de instruire voluntară destinate civililor, printre care Programul „Rezervişti voluntari”, reglementat prin Legea nr. 270/2015. Acesta permite românilor să se alăture rezervei operaţionale a Armatei, beneficiind de instruire profesională, cazare, hrană şi soldă, precum şi de un bonus de final de aproximativ 15.000 de lei.
În plus, MApN pregăteşte extinderea conceptului de „militari voluntari în termen”, destinat tinerilor cu vârste între 18 şi 35 de ani care doresc să urmeze o scurtă perioadă de pregătire militară de bază. Această iniţiativă este inclusă în modificările aduse Legii nr. 446/2006 şi are la bază principiul participării voluntare, fără constrângeri legale.
MApN: o populaţie pregătită înseamnă o ţară mai sigură
Ministerul subliniază că toate aceste demersuri fac parte dintr-o strategie amplă de întărire a capacităţii naţionale de răspuns în caz de urgenţă. „O populaţie pregătită este o ţară mai sigură. Nu vorbim despre o ameninţare, ci despre prevenţie”, se arată în comunicatul oficial.
În acelaşi context, instituţia a reamintit că nu există nicio evaluare de risc militar care să justifice o alertă specială în România, iar recomandările au caracter exclusiv educativ.
