Georgescu Dragos
Discuțiile de miercuri seară dintre liderii politici chemați la consultări la Palatul Cotroceni s-au încheiat la miezul nopții, fără un consens clar privind măsurile fiscale pe care Guvernul ar trebui să le adopte în perioada următoare. Surse participante la întâlnire au declarat pentru Antena 3 că principala temă de dispută a fost creșterea taxei pe valoarea adăugată (TVA), măsură inclusă în planul de austeritate propus pentru reducerea deficitului bugetar.
Măsura fiscală de care nici nu a vrut să audă Nicușor Dan. Președintele le-a blocat cererea lui Bolojan și lui Grindeanu
Nicușor Dan, președintele desemnat al României și gazda consultărilor, le-a transmis liderilor partidelor politice că nu este de acord cu majorarea TVA și a cerut identificarea unor soluții alternative pentru consolidarea bugetară. Poziția sa a fost susținută public de liderul UDMR, Kelemen Hunor, dar și de Dominic Fritz, primarul Timișoarei, prezent la discuții în calitate de reprezentant al alianței USR – Forța Dreptei.
Poziție fermă împotriva majorării TVA
Potrivit surselor citate de Antena 3, Nicușor Dan și-a exprimat clar opoziția față de orice propunere care implică o creștere a TVA, subliniind că o astfel de măsură ar afecta puternic populația și ar contribui la o scădere suplimentară a consumului. Liderul a cerut ca efortul de ajustare bugetară să se bazeze mai ales pe reducerea cheltuielilor statului și pe combaterea evaziunii fiscale.
„Nu putem pune povara pe umerii cetățenilor, mai ales în condițiile în care inflația este încă ridicată, iar veniturile reale ale românilor au fost deja erodate în ultimii ani”, ar fi spus Nicușor Dan, conform surselor din cadrul întâlnirii.
Poziția sa a fost imediat susținută de Kelemen Hunor, care a subliniat că UDMR nu va susține măsuri care să lovească în clasa de mijloc și în consumatorii vulnerabili. Dominic Fritz a mers mai departe și a cerut ca Guvernul să prezinte un plan coerent de digitalizare a administrației și de eficientizare a aparatului public, înainte de a recurge la majorări de taxe.
Ilie Bolojan propune un plan dur: reduceri masive și taxe noi
În contrast, Ilie Bolojan, lider PNL și președintele Consiliului Județean Bihor, a susținut în cadrul negocierilor că statul român are nevoie de un plan fiscal radical pentru a-și corecta dezechilibrele bugetare. El a prezentat un plan structurat în trei componente:
10 miliarde de lei tăiate din cheltuielile aparatului de stat,
10 miliarde de lei reduse din investițiile publice,
10 miliarde de lei provenite din creșteri de taxe, inclusiv posibilitatea majorării TVA.
Bolojan a argumentat că fără o astfel de abordare dură, România riscă să își piardă credibilitatea în fața instituțiilor financiare internaționale și să nu mai poată accesa fonduri europene vitale.
Potrivit acelorași surse, Bolojan a insistat că „nu mai este timp pentru jumătăți de măsură” și că „e nevoie de curaj politic pentru a lua decizii dure dar necesare”. De asemenea, el a subliniat că soluția propusă de el este „singura realistă” în contextul actual.
Pe fondul acestor discuții, o altă temă care a iscat controverse a fost taxa de solidaritate, o propunere susținută ferm de PSD, dar respinsă de restul partenerilor de coaliție. Sursele politice afirmă că această taxă nu va fi inclusă în noul program fiscal, din cauza lipsei de susținere în Coaliție.
Taxa de solidaritate presupunea impozitarea suplimentară a marilor companii și a veniturilor foarte mari, într-o tentativă de a echilibra sarcina fiscală. Cu toate acestea, partidele de dreapta au respins această variantă, considerând că ar afecta competitivitatea mediului de afaceri.
Lipsa unui acord pe această temă reflectă dificultatea cu care actuala coaliție guvernamentală încearcă să formuleze un program fiscal coerent și echitabil, în condițiile în care presiunile bugetare sunt în creștere, iar deficitul este unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană.
UDMR vrea ministere importante, nu doar prezență simbolică
În cadrul discuțiilor, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a ridicat o altă problemă care a tensionat climatul negocierilor: rolul Uniunii în viitoarea formulă guvernamentală. Potrivit informațiilor apărute în presă, Hunor a cerut atribuirea unor ministere-cheie UDMR-ului, afirmând că formațiunea pe care o conduce „nu va accepta să fie doar un decor”.
Această poziție a rămas fără un răspuns concret din partea celorlalți lideri prezenți la discuții, ceea ce alimentează speculațiile privind o posibilă marginalizare a UDMR în viitoarea structură guvernamentală.
În trecut, UDMR a gestionat portofolii importante precum Ministerul Mediului, Ministerul Dezvoltării și cel al Culturii. În lipsa unor garanții privind continuarea influenței politice, UDMR ar putea lua în calcul inclusiv varianta ieșirii de la guvernare, potrivit unor analiști politici.
Niciun acord final la miezul nopții
Ședința-maraton desfășurată miercuri seara la Palatul Cotroceni s-a încheiat în jurul orei 00:00, fără a se ajunge la un acord asupra pachetului de măsuri fiscale. Potrivit surselor citate, pozițiile divergente ale partidelor politice rămân în continuare un obstacol major în definirea unui plan clar de acțiune.
„Nu avem încă un plan fiscal agreat de toți”, au declarat participanții la discuții. De asemenea, s-a arătat că următoarele zile vor fi decisive, întrucât Guvernul trebuie să trimită la Bruxelles, în cel mai scurt timp, o variantă actualizată a planului de reducere a deficitului bugetar.
În acest context, este posibil ca președintele Nicușor Dan să convoace o nouă rundă de consultări în zilele următoare, pentru a încerca să armonizeze pozițiile partidelor și să evite un impas politic care ar putea afecta stabilitatea economică a țării.
O ecuație fiscală complicată și o Coaliție fragmentată
Negocierile de miercuri scot la iveală cât de dificil este pentru actuala clasă politică să găsească puncte comune în privința unei reforme fiscale profunde. Pe de o parte, există presiunea Bruxelles-ului, care cere ajustări bugetare ferme și predictibile. Pe de altă parte, partidele se tem de impactul electoral al unor măsuri nepopulare precum creșterea TVA sau reducerea investițiilor publice.
Taberele s-au conturat deja: Nicușor Dan, Kelemen Hunor și Dominic Fritz cer o reformă a aparatului de stat și măsuri echitabile, fără a împovăra cetățenii. Ilie Bolojan susține austeritatea dură și realocarea drastică a resurselor. PSD insistă pe o taxă de solidaritate care să lovească în „veniturile mari”, dar nu găsește sprijin suficient în Coaliție.
Aceste poziții divergente pot conduce fie la o reformă fiscală diluată, care nu rezolvă problemele de fond, fie la o criză politică cu implicații economice grave. Riscul ca România să piardă finanțări europene din cauza lipsei unui plan clar de ajustare este real, iar investitorii urmăresc îndeaproape situația.
