Georgescu Dragos
Marți, președintele Nicușor Dan reia discuțiile cu partidele politice în contextul unei crize bugetare tot mai presante. Întâlnirea de la Cotroceni nu va fi doar una politică, ci va include negocieri intense pe marginea măsurilor concrete care ar putea fi implementate pentru reducerea deficitului bugetar. Potrivit surselor citate de Antena 3 CNN, printre soluțiile analizate se află măsuri de austeritate care vizează direct sistemul bugetar, inclusiv reduceri de personal și eliminarea unor beneficii acordate angajaților la stat.
Ce măsuri pentru reducerea deficitului bugetar vrea să ia Nicușor Dan. Angajații de la stat vor rămâne fără mai multe sporuri
În contextul în care România înregistrează unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană, autoritățile sunt presate să vină cu soluții credibile și aplicabile. Măsurile discutate vizează reducerea cheltuielilor statului și eficientizarea aparatului public, cu impact direct asupra a sute de mii de angajați.
Discuții despre tăieri de sporuri și facilități pentru bugetari
Una dintre cele mai sensibile propuneri aflate în analiză este eliminarea mai multor sporuri și beneficii acordate în prezent personalului bugetar. Printre acestea se numără eliminarea indemnizației de hrană pentru demnitari, un beneficiu considerat de mulți ca fiind simbolic într-un context de austeritate. De asemenea, guvernanții iau în calcul limitarea acordării indemnizației de hrană în valoare de 370 de lei doar pentru angajații cu salarii de până la 6.000 de lei, față de limita actuală de 8.000 de lei.
Totodată, este analizată și eliminarea sporului de antenă, un beneficiu de care beneficiază personalul care lucrează în condiții speciale. Acesta ar putea fi plafonat la 500 de lei sau chiar eliminat complet. În aceeași direcție, se discută și despre eliminarea sporului de doctorat, acordat în prezent angajaților care au titlul de doctor și activează într-un domeniu relevant. Sporul, în valoare de 50% din salariul minim brut pe economie, ar putea dispărea complet sau fi restricționat semnificativ.
Aceste măsuri ar putea afecta un număr mare de angajați din instituțiile publice, de la funcționari la cadre universitare, generând un val de nemulțumiri și tensiuni sindicale.
Voucherele de vacanță, primele și salariile suplimentare – sub lupă
O altă categorie de beneficii analizate cu atenție este cea legată de voucherele de vacanță. Deși valoarea acestor tichete a fost deja redusă de la începutul anului 2025, guvernanții iau în calcul acum eliminarea completă a acestora pentru anul viitor. Decizia, dacă va fi aplicată, ar afecta în mod direct angajații din sectorul public care beneficiază de aceste sume anuale pentru concedii.
Pe lângă vouchere, sunt analizate și alte tipuri de bonusuri, cum ar fi al 13-lea salariu acordat în unele companii de stat, primele de Crăciun și de Paște, dar și sporurile acordate pentru implicarea în proiecte finanțate din fonduri europene. În cazul acestora din urmă, guvernanții propun ca sporul de 50% să fie acordat doar pentru un număr limitat de angajați – maxim cinci persoane din fiecare instituție – și doar dacă proiectele sunt finalizate în termen.
De asemenea, se analizează plafonarea primelor de sărbători la 300 de lei pentru angajații companiilor de stat, măsură care ar reduce semnificativ cheltuielile cu stimulentele acordate în lunile decembrie și aprilie.
Reduceri de personal în administrația publică
Una dintre cele mai dure măsuri aflate în analiză este reducerea numărului de angajați în sistemul bugetar. Potrivit surselor citate, s-ar putea decide reducerea cu 10% a personalului în instituțiile centrale, iar în cazul administrațiilor locale, reducerea ar putea ajunge la 20%, în funcție de numărul de locuitori din localitățile respective.
Această propunere ar putea afecta zeci de mii de posturi din administrațiile publice, inclusiv funcționari din primării, consilii județene, agenții și autorități subordonate guvernului. Deși sindicatele au avertizat deja că vor reacționa dur la asemenea măsuri, presiunea bugetară și angajamentele asumate față de Comisia Europeană obligă autoritățile să analizeze aceste opțiuni cu seriozitate.
În privința investițiilor, una dintre propunerile discutate vizează mutarea proiectelor finanțate de la bugetul de stat pe fonduri europene, acolo unde este posibil. Această măsură ar permite eliberarea unor resurse bugetare importante, care ar putea fi direcționate spre reducerea deficitului. În același timp, mutarea unor investiții pe fonduri europene implică și respectarea unor condiții stricte de eligibilitate și termene de implementare, ceea ce poate complica procesul.
În acest sens, președintele Nicușor Dan și echipa sa de consilieri economici analizează lista tuturor proiectelor majore aflate în derulare și gradul lor de compatibilitate cu finanțarea europeană. Se estimează că măsura ar putea aduce economii de miliarde de lei dacă este aplicată eficient, însă procesul va fi unul complex și de durată.
Președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a oferit luni o declarație privind direcția liberalilor în contextul acestor negocieri. Acesta a precizat că partidul său nu susține creșterea impozitului pe salarii, dar susține introducerea unor contribuții din partea pensionarilor care încasează pensii foarte mari, în special în ceea ce privește contribuția la sistemul public de sănătate.
Potrivit lui Bolojan, este necesar ca efortul de echilibrare bugetară să fie unul echitabil, iar categoriile sociale care beneficiază de venituri semnificative să contribuie mai consistent la susținerea sistemului. Acest punct de vedere pare să câștige sprijin inclusiv în rândul unor membri ai coaliției, care consideră că este nevoie de corectarea dezechilibrelor din sistemul de pensii.
Presiuni din partea Comisiei Europene
Discuțiile de la Cotroceni au loc într-un context european tensionat. Pe 4 iunie, Comisia Europeană urmează să analizeze progresele făcute de statele membre ale UE în privința reducerii deficitelor bugetare. România, aflată în procedură de deficit excesiv, este printre cele mai vulnerabile țări din acest punct de vedere.
Președintele Nicușor Dan a declarat marți că România se află în cel mai grav punct al listei de țări cu deficit ridicat. „E adevărat că noi avem deficitul cel mai mare dintre ţările cu deficit excesiv. Mâine este o întâlnire a miniştrilor de Finanţe din Comisia Europeană, din ţările Comisiei Europene, şi ei spun că pentru fiecare din ţările cu deficit excesiv dacă au făcut sau nu ceva, şi la noi o să spună că nu am făcut nimic”, a afirmat șeful statului.
În acest context, autoritățile de la București vor solicita o păsuire, cu argumentul că urmează să fie instalat un nou guvern care va avea mandatul politic necesar pentru a implementa reforma fiscală angajată anterior. Solicitarea de amânare va fi prezentată în cadrul negocierilor de la Bruxelles, cu speranța că România va evita sancțiunile dure care pot fi impuse în lipsa unor măsuri concrete.
Toate aceste măsuri aflate în discuție indică direcția clară spre care se îndreaptă autoritățile: o reformă fiscală profundă, cu impact direct asupra cheltuielilor publice, dar și asupra modului de funcționare al statului. Reducerea beneficiilor bugetarilor, limitarea primelor și a voucherelor, scăderea numărului de angajați în sectorul public și eficientizarea investițiilor sunt măsuri care, deși dure, sunt considerate necesare pentru a evita colapsul bugetar.
Președintele Nicușor Dan a transmis în mod repetat că statul trebuie să devină mai suplu și mai eficient, iar banii publici trebuie gestionați responsabil. Reforma este inevitabilă, spun experții, dar succesul ei depinde de modul în care va fi aplicată: echitabil, transparent și coerent. Reacția sindicatelor, a societății civile și a partidelor parlamentare va fi esențială în acest proces.
În zilele următoare, negocierile vor continua, iar deciziile finale vor fi anunțate de noul executiv, care va avea sarcina dificilă de a implementa ceea ce se anunță a fi cel mai dur plan de reformă fiscală din ultimii ani. România este la un pas de sancțiuni europene, iar timpul pentru decizii amânate a expirat.
