Vanatoru Andreea
Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a venit cu explicații după incidentul tensionat de sâmbătă seara, când o dronă de proveniență rusească a pătruns în spațiul aerian al României. Oficialul a detaliat cine are competența de a decide doborârea unor astfel de aparate și cum se desfășoară procedurile militare într-o situație de acest fel.
O dronă rusească a intrat în spațiul românesc sâmbătă seara, 13 septembrie 2025
Potrivit ministrului, decizia nu aparține în mod direct piloților sau echipajelor de la sol, ci este luată pe cale strict militară și operațională. Practic, ordinele sunt transmise pe linie de comandă, iar Forțele Aeriene sau unitățile antiaeriene primesc aprobarea de a acționa în funcție de nivelul de amenințare și de evaluarea situației de securitate.
Clarificările lui Moșteanu au venit în contextul unui eveniment deosebit de sensibil: sâmbătă seara, două aeronave F-16 din cadrul Bazei 86 Aeriană de la Fetești au fost ridicate de urgență pentru a supraveghea spațiul aerian din apropierea graniței cu Ucraina. Acțiunea a fost determinată de atacurile aeriene lansate de Federația Rusă asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre și de interceptarea unei drone care a traversat spațiul aerian românesc.
Explicațiile oficiale ale ministrului Apărării au venit aproape de miezul nopții, printr-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook. În postare, Moșteanu a subliniat că România are proceduri clare și eficiente pentru a răspunde la orice incident aerian, iar măsurile luate sâmbătă demonstrează capacitatea structurilor militare de a acționa rapid și coordonat în fața provocărilor de securitate din regiune.
Ministrul Apărării anunță că dronele ruseşti care vor intra în spaţiul aerian al României vor fi doborâte
“Plec de la minister spre casă și vreau să clarific niște detalii despre incidentul cu drona rusească. Armata Română și aliații care fac poliție aeriană pe teritoriul României POT DOBORÎ drone care intră în spațiul nostru aerian.
Asta e în Legea 73 din 2025 – puteți să vă uitați la dezbaterile din primăvară din Parlament unde m-am “luptat” politic cu prietenii lui Putin și cu fake news-urile lor. De ce a trecut legea abia la 3 ani de la începerea războiului din Ucraina… aici trebuie să explice alții, eu pot doar să intuiesc ce-a fost. Piloții sau antiaeriana de la sol primesc aprobarea pe linie militară, operațională. Au avut aprobarea și astăzi și o vor avea ori de câte ori vor intra drone la noi.
Normele/procedurile care stabilesc lanțul de comandă pentru doborârea aeronavelor CU PILOT au fost lucrate peste vară, acum sunt pe masa CSAT și vor fi aprobate în prima ședință. Până atunci, aprobarea o dă, ca și până acum, ministrul sau un împuternicit de pe lanțul de comandă, atunci când ministrul dispune asta, temporar.
Rusia ne-a provocat și o să continue să ne provoace și să ne testeze reacția. Răspunsul nostru și al aliaților va fi ferm de fiecare dată. Eastern Sentry, noua inițiativă anunțată vineri de NATO, va spori capacitatea de apărare pe tot Flancul de Est. Ne așteptăm să primim echipamente suplimentare, urmează detalii în săptămânile următoare. Aliații sunt alături de noi, însă e important să descurajăm și singuri astfel de provocări. Iar pentru asta prioritatea mandatului acestui Guvern e să consolideze capacitățile noastre de apărare.”, scria Moșteanu, pe social media.
Oamenii au primit mesaj de avertizare prin sistemul RO-Alert
Autoritățile au oferit o cronologie clară a evenimentelor de sâmbătă seara, când a fost semnalată o nouă intruziune aeriană la granița României. Potrivit datelor oficiale, la ora 18:12, populația din nordul județului Tulcea a primit un mesaj de avertizare prin sistemul RO-Alert, prin care oamenii erau informați despre riscul generat de atacurile aeriene din apropiere și erau îndemnați să se adăpostească.
La scurt timp după aceea, la 18:23, două aeronave de tip F-16 aparținând Forțelor Aeriene Române au identificat o dronă care pătrunsese în spațiul aerian național. Aparatul a fost monitorizat atent pe traseul său, iar piloții au urmărit obiectul zburător până în apropierea localității Chilia Veche, mai exact la circa 20 de kilometri sud-vest de aceasta. În acel punct însă, drona a dispărut brusc de pe radar, ceea ce a ridicat întrebări suplimentare cu privire la traiectoria și destinația sa finală.
Evenimentul a confirmat încă o dată tensiunile majore generate de conflictul din Ucraina și riscurile directe la care este expusă zona de frontieră a României.
Nu există motive de panică pentru populație
Peninsula Dunării și zonele limitrofe reprezintă un punct sensibil al frontului ruso-ucrainean. Rusia a intensificat atacurile asupra porturilor ucrainene de la Reni, Izmail și alte localități de pe malul Dunării, cu scopul de a bloca exporturile agricole ale Kievului și de a exercita presiune economică. Fiind vecină directă cu Ucraina și stat membru NATO, România se află într-o poziție extrem de vulnerabilă.
De la începutul conflictului, mai multe fragmente de drone și proiectile rusești au ajuns accidental pe teritoriul românesc, generând controverse politice și preocupări privind capacitatea de apărare. Incidentul de sâmbătă reconfirmă riscurile și pune pe agendă necesitatea consolidării apărării antiaeriene în regiunea Dobrogei.
Declarațiile oficialilor români au rolul de a transmite dublu mesaj: către populație, că nu există motive de panică, și către Rusia, că România nu tolerează astfel de încălcări. În același timp, prin invocarea legii recente, autoritățile dau de înțeles că sunt pregătite să aplice inclusiv măsuri radicale, dacă situația o va impune. Astfel, România încearcă să păstreze un echilibru delicat între fermitate și prudență.
