Cristina Cohuț
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a anunțat recent că ministerul pe care îl conduce desfășoară analize pentru a identifica domeniile în care tranzacțiile cash vor fi reduse. Deși nu a oferit detalii specifice despre eventuale modificări ale plafoanelor de tranzacționare, ministrul a evidențiat importanța reducerii tranzacțiilor în numerar, mai ales în sectoarele cu risc major.
Eliminarea tranzacțiilor cash
„Cu siguranţă eliminarea tranzacţiilor cash ajută foarte mult. Şi sunt câteva domenii în care ar trebui să mergem cu prioritate pe aceste elemente. Am început analizele. (…) Va trebui să reducem tranzacţiile cash şi în economia reală. Acolo, cu siguranţă, plafoanele au fost mult discutate. Sunt şi câteva aspecte de constituţionalitate care nu permit să eliminăm complet tranzacţiile cash, dar trebuie să mergem cât se poate de departe pe acest drum şi să reducem în domenii cu risc major. Nu vă spun dacă vom umbla la plafoane, dar cu siguranţă o să venim cu domenii unde vom reduce foarte mult tranzacţiile cash. Nu vă spun acum pentru că este o analiză de câteva zile, am început discuţii de minister. În viitorul apropiat, sigur, o să vin cu aceste măsuri şi propuneri”, a declarat Tanczos Barna într-o intervenție la Digi 24.
Ministrul a explicat că, în opinia sa, inclusiv în comerțul din mediul rural, ar fi posibil ca tranzacțiile să fie realizate în mare parte prin aplicații bancare și să fie fiscalizate corespunzător.
„Trăiesc la ţară de 49 de ani şi ştiu că la ţară se foloseşte POS în proporţie de 90% în magazin. Deci cine vrea să plătească cu cardul nu are absolut nicio problemă”, a argumentat ministrul.
Reformă în Trezorerie
Tanczos Barna a adăugat că schimbările vizate nu se vor opri doar la sectorul privat, ci și în cadrul instituțiilor publice, iar Trezoreria este una dintre zonele unde va avea loc o reformă semnificativă.
„Am început analizele şi la Trezorerie, unde încă se operează cu cash. Vin oamenii, plătesc impozitul cu cash la primărie. Primăria pune în sacoşe sau în genţi banii, merge la trezorerie, la trezorerie stă cineva care preia cash-ul, îl duce în seif, vine maşina, transportă. Este o întreagă poveste. Va trebui să eliminăm tranzacţiile cash din trezorerie, că este şi o reducere de personal, este şi o eficientizare a activităţii”, a explicat ministrul, menționând că planul pentru implementarea unui nou sistem în Trezorerie va fi pus în aplicare încă din acest an.
Românii preferă plățile în numerar
În paralel cu aceste măsuri anunțate de ministrul Finanțelor, Banca Națională a României (BNR) a emis un raport care arată că numerarul joacă în continuare un rol esențial în economia românească. Potrivit BNR, 6 din 10 români preferă să își păstreze economiile în numerar, iar această tendință este mai puternică în regiunile Moldovei. De asemenea, pensionarii cu vârsta cuprinsă între 56 și 65 de ani reprezintă 64% dintre cei care păstrează economiile în numerar.
În 2023, românii au retras de la bancomate aproximativ 257 miliarde de lei și 820 milioane de euro. Totuși, rețeaua de bancomate din țară este subdezvoltată, iar doar 32% dintre localitățile din România dispun de astfel de facilități. În mediul rural, situația este și mai gravă, doar 21% dintre localitățile cu mai puțin de 5.000 de locuitori având acces la bancomate.
Această preferință pentru numerar, combinată cu provocările legate de infrastructura de plăți electronice, reprezintă o provocare majoră pentru autorități. Cu toate acestea, autoritățile române sunt hotărâte să reducă progresiv utilizarea numerarului, urmând să introducă măsuri care vor afecta diverse domenii, inclusiv comerțul și administrarea fiscală.
