Mirela Loșniță
Mircea Rednic a fost prezent la Arena Națională, alături de Gheorghe Hagi și Dorin Mateuț, pentru a-și lua rămas bun de la Mircea Lucescu. Fostul internațional nu și-a putut stăpâni emoțiile și a vorbit cu dificultate despre impactul pe care „Il Luce” l-a avut asupra vieții sale.
Vizibil afectat, Mircea Rednic a rememorat începuturile carierei sale și momentul în care Mircea Lucescu i-a influențat decisiv parcursul profesional.
Mircea Rednic, răpus de durere la priveghiul lui Mircea Lucescu
„Plecarea lui Nea Mircea a lăsat un gol mare în inima mea. A dat sfaturi tuturor, deci nu m-a luat pe mine individual. Cel care a înțeles lucrurile bune pe care el i le-a spus a ajuns să fie un bun fotbalist, chiar foarte bun, și un antrenor bun.
El mi-a decis soarta, carieră. Când m-am întors de la Academia Luceafărul, cei de la Pitești, care erau în prima ligă, m-au dorit la FC Argeș. Era un schimb, se dădeau niște bani, și Halagian a insistat pentru mine.
Nu pot să uit că a venit și mi-a zis Crețulică, nu Strâmbul sau cum îmi ziceți voi. A venit și mi-a zis: Crețulică, nu pleca! Ar fi bine să rămâi. Am rămas și am reușit să fac performanță și ca jucător, și ca antrenor.
Noi am pierdut cel mai mare antrenor pe care l-am avut și nu cred că se va mai naște unul ca el. Sunt realist și spun asta datorită performanțelor pe care le-a avut. Să ai 36 de trofee și în țară și în străinătate, asta spune multe.
S-a întors în țară cu dorința de a reuși să califice echipa națională. A crezut foarte mult în acești băieți până la sfârșit, chiar dacă medicii i-au sugerat să se oprească. Nu a vrut să renunțe.
Vedeți cum e fotbalul ăsta… A fost un moment de neatenție, de nerespectare a sarcinilor. Eu cred că și acum, dacă jucam cu turcii, nu reușeau să ne bată”, a declarat Mircea Rednic.
Fostul antrenor a continuat cu dificultate, întrerupt de emoție, vorbind despre dedicarea totală a lui Mircea Lucescu pentru fotbal.
„Eu, de când îl știu, de peste 40 de ani, o dată nu l-am văzut să stea pe bancă. El tot timpul era prezent în joc, se ocupa de tot. Iarba să fie tunsă, meniul să fie bun – el voia să le facă pe toate. Și cu timpul… organismul cedează.
Nu poți să-l schimbi. Pentru el fotbalul era viața lui. Întotdeauna a dorit să performeze. Și ultima dată când am vorbit cu el… ne împingeam unul pe altul, Dinu Gheorghe, Andone, să îi spună să nu accepte postul de selecționer, dar nu ne-a ascultat. Nici noi nu prea îl ascultam tot timpul. O comiteam și noi”, a adăugat Rednic.
Întrebat dacă pierderea lui Mircea Lucescu este comparabilă cu dispariția unei figuri paterne, Mircea Rednic a răspuns fără ezitare:
„Pentru mine da. Cred că și pentru ceilalți cu care a lucrat. Eu veneam dintr-o familie săracă, aveam nevoie de cineva care să mă ghideze. El a făcut-o și a făcut-o foarte bine. Sper că nu l-am dezamăgit. Acum nu mai contează”, a concluzionat Mircea Rednic.
