Georgescu Dragos
Președintele României, Nicușor Dan, a promulgat vineri, 31 mai 2025, o lege extrem de importantă pentru siguranța publică. Este vorba despre actul normativ care interzice persoanelor inculpate pentru infracțiuni comise cu intenție să procure, să dețină sau să prelungească valabilitatea permisului de armă. Decizia vine în contextul unor dezbateri aprinse privind accesul la arme de foc și a unor incidente recente care au șocat opinia publică.
Moartea Teodorei Marcu nu l-a lăsat indiferent pe Nicușor Dan. Legea promulgată de președintele României vineri chiar înainte de Rusalii
Legea promulgată aprobă Ordonanța de Urgență 45/2024, care modifică Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor. Actul normativ urmărește alinierea legislației naționale cu decizia Curții Constituționale nr. 78/2024 și introduce o serie de interdicții clare și specifice.
Potrivit noilor prevederi, toate persoanele inculpate pentru fapte penale comise cu intenție vor pierde automat dreptul de a cumpăra, deține sau de a-și prelungi permisul de armă. Măsura este aplicabilă atât în cazul armelor letale, cât și a celor neletale. Practic, din momentul în care o persoană capătă calitatea de inculpat într-un dosar penal pentru o infracțiune intenționată, aceasta nu va mai putea să obțină sau să prelungească permisul de armă.
Lista infracțiunilor care intră sub incidența legii este reglementată de Codul penal și de mai multe acte normative speciale. Printre acestea se regăsesc fapte contra persoanei, infracțiuni de patrimoniu, împotriva autorității, infracțiuni ce vizează siguranța circulației, dar și cele legate de regimul drogurilor, al armelor sau de terorism.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a precizat după ședința de Guvern din 9 mai 2024 că aceste modificări „vizează condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească persoanele care solicită acordarea autorizaţiei de procurare a armelor letale sau neletale”. Astfel, legea are un caracter clar restrictiv, dar justificat de nevoia de a întări controlul asupra persoanelor care au un istoric penal riscant.
Rațiunea din spatele reglementării
Guvernul a justificat urgența adoptării acestei măsuri legislative printr-o serie de motive clare. În nota de fundamentare a OUG 45/2024, se precizează că în lipsa unei intervenții legale ferme, persoanele inculpate ar putea continua să dețină sau să obțină arme, ceea ce ar aduce riscuri majore la adresa ordinii publice.
Conform documentului, „în lipsa adoptării unei intervenții normative de o asemenea manieră, se vor produce mai multe consecințe negative pentru ordinea și siguranța publică”. Astfel, chiar dacă ar îndeplini celelalte condiții prevăzute de lege, inculpații pentru infracțiuni intenționate nu ar trebui să poată deține arme. De asemenea, guvernul avertizează că fără această reglementare nu s-ar mai putea aplica nici măsura suspendării sau a pierderii dreptului de a deține arme odată cu obținerea calității de inculpat.
În sprijinul necesității unei acțiuni rapide, Guvernul aduce în discuție caracterul proporțional al măsurilor restrictive. Acestea trebuie să fie în acord cu gravitatea faptelor comise. „Pentru evitarea afectării securității fizice a persoanelor și a ordinii publice, dar și pentru asigurarea caracterului proporțional al măsurilor restrictive, se impune o intervenție legislativă de urgență”, se mai arată în nota oficială.
Adoptarea în Parlament și promulgarea
Ordonanța de Urgență nr. 45/2024 a fost aprobată de Guvern în luna mai 2024, iar traseul legislativ s-a derulat rapid. Pe 3 iunie 2024, Senatul a adoptat proiectul de lege în calitate de prim for sesizat. Ulterior, pe 13 mai 2025, Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat proiectul cu majoritate de voturi. Promulgarea de către Președintele Nicușor Dan a venit pe 31 mai 2025, în urma acestor pași procedurali.
Este important de menționat că această modificare legislativă nu afectează persoanele care nu au calitatea de inculpat sau pe cele care sunt implicate în dosare penale pentru fapte neintenționate. Astfel, măsura păstrează un caracter proporțional și nu afectează drepturile constituționale ale persoanelor nevinovate.
Contextul social și presiunea publică
Legea a fost adoptată și pe fondul unui val de reacții publice apărute după un caz grav petrecut în apropierea Bucureștiului. Pe 31 mai 2025, o tânără în vârstă de 23 de ani a fost împușcată mortal, în timp ce mergea de mână cu fetița sa de 3 ani, într-un complex rezidențial de lângă Capitală.
Femeia a fost împușcată pe stradă, în plină zi. Medicii au ajuns rapid la fața locului, au aplicat manevre de resuscitare și au transportat-o la spital, însă victima a murit la scurt timp. Atacatorul, un bărbat de 49 de ani, a fost găsit ulterior decedat, după ce s-a sinucis în timp ce era căutat de autorități. Acesta avea asupra lui două arme, pentru care nu deținea permis. În plus, fusese vizat anterior de un ordin de protecție în 2021, iar în 2024 fusese condamnat de un tribunal din Milano pentru tentativă de furt.
Cazul a stârnit indignare la nivel național. Societatea civilă, asociațiile pentru protecția victimelor și opinia publică au cerut măsuri legislative ferme pentru limitarea accesului la arme. Incidentul tragic a accelerat procesul de legiferare și a adus un sprijin larg pentru noile măsuri, inclusiv din partea organizațiilor non-guvernamentale care luptă pentru combaterea violenței domestice.
Infracțiunile care atrag interdicția
Noua lege prevede o listă precisă de infracțiuni pentru care inculpații își pierd dreptul de a deține sau procura arme. Acestea sunt:
Infracțiuni contra persoanei (omor, vătămare corporală, viol, lipsire de libertate)
Infracțiuni contra patrimoniului (furt calificat, tâlhărie, distrugere)
Infracțiuni contra autorității (ultraj, tulburarea ordinii publice)
Infracțiuni privind regimul circulației rutiere (conducere sub influența alcoolului sau fără permis)
Infracțiuni legate de droguri (trafic, consum)
Infracțiuni de terorism
Infracțiuni legate de regimul armelor și munițiilor
Măsura vizează doar persoanele inculpate pentru aceste infracțiuni săvârșite cu intenție. Astfel, legea nu introduce o interdicție generală, ci una condiționată de tipul faptei și de existența intenției în comiterea acesteia.
Impactul asupra regimului armelor în România
Prin această lege, România face un pas important spre un control mai strict al regimului armelor. În prezent, deținerea unei arme implică o serie de condiții legale, inclusiv examinări psihologice, evaluări periodice și verificarea cazierului. Cu noile prevederi, legislația devine mai riguroasă, iar filtrul pentru acordarea permiselor se întărește considerabil.
În paralel, autoritățile intenționează să dezvolte un sistem mai eficient de verificare a cazierelor judiciare, astfel încât să existe o comunicare automată între instituții atunci când o persoană își pierde dreptul de a deține armă.
După promulgare, legea a fost salutată de mai multe organizații din zona siguranței publice și protecției victimelor. Reprezentanții ONG-urilor au transmis că această măsură era necesară și că ar putea contribui la prevenirea unor tragedii similare celor din trecut.
Totodată, mai mulți politicieni din spectrul parlamentar au susținut public adoptarea legii. Aceștia au subliniat faptul că România se aliniază astfel altor state europene care impun restricții ferme în domeniul armelor, mai ales în privința persoanelor cu comportament violent sau cu antecedente penale.
Următorii pași în aplicarea legii
Pentru ca legea să producă efecte reale în societate, urmează să fie adoptate și normele metodologice de aplicare. Acestea vor fi elaborate de Ministerul Afacerilor Interne, împreună cu Poliția Română, și vor clarifica toate detaliile legate de procedurile de suspendare, retragere sau interzicere a permiselor.
De asemenea, este așteptată și crearea unei baze de date interconectate între instanțele penale și autoritățile care emit permise de armă. Această bază de date va permite o reacție rapidă în cazul în care o persoană devine inculpată și va exclude eventualele întârzieri în retragerea permiselor.
Prin această lege, statul român transmite un semnal clar că siguranța publică este prioritară și că accesul la arme trebuie gestionat cu maximă responsabilitate.
