Mirela Loșniță
Deputații români au adus modificări semnificative Legii 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, determinând înlocuirea centralelor de apartament care nu corespund noilor indici de performanță energetică.
Noi opțiuni de încălzire pentru apartamente
Conform noii legi, centralele pe gaz din apartamente care nu respectă noii indici de performanță energetică vor trebui înlocuite cu sisteme mai eficiente și mai ecologice. Acestea includ:
- Sisteme de termoficare bazate pe surse regenerabile de energie.
- Sisteme de termoficare bazate pe cogenerare/trigenerare.
- Racordarea la rețelele urbane de încălzire sau răcire.
- Pompe de căldură, panouri termice și/sau electrice solare, centrale eoliene și sisteme combinate.
- Captarea energiei din mediu prin schimbătoare de căldură sol-aer.
- Captarea energiei risipite în alte procese prin recuperatoare de căldură.
Un aspect mai puțin cunoscut este că în prezent se lucrează la Regulamentul Ecodesign, care va stabili noii indici de performanță energetică pentru centralele termice de apartament. Dezbaterile din ultimii doi ani au fost marcate de acuzații de lobby, implicând introducerea unor indicatori imposibil de atins de centralele pe gaz. Astfel, aceste centrale ar putea fi eliminate automat de pe piață odată cu implementarea noului regulament.
Directiva europeană privind performanța energetică, aprobată recent în Camera Deputaților, interzice utilizarea centralelor de apartament în anumite condiții, ceea ce a provocat reacții din partea autorităților române. Potrivit lui Dumitru Chisăliță, România trebuie să negocieze aplicarea acestei directive, având în vedere specificul său energetic.
România își echilibrează balanța energetică predominant cu gaze naturale, având resurse considerabile în Marea Neagră. De aceea, autoritățile române trebuie să explice la Bruxelles de ce nu pot implementa imediat directivele europene. „Este important să ne expunem punctul de vedere și să explicăm că avem alte resurse și să amintim că în anii ’90 am reușit să scădem emisiile de carbon chiar și de șase ori”, a spus Chisăliță.
Deputata PNL Oana Ozmen a precizat că modificările aduse Legii privind performanța energetică a clădirilor nu interzic centralele termice pe gaze, ci doar completează gama de alternative pentru atingerea țintelor climatice în 2040. Ea a subliniat că „nicio autoritate nu a primit competențe suplimentare care să permită verificarea și obligarea proprietarilor să renunțe la centralele de apartament”.
Pompele de căldură, viitorul încălzirii în Europa
Un raport publicat de Agenția Internațională pentru Energie (IEA) în 2022 estimează că pompele de căldură vor reduce cererea de gaz pentru încălzirea clădirilor din Europa cu cel puțin 21 de miliarde de metri cubi până în 2030. Conform obiectivelor Pactului ecologic al UE, planul REPowerEU solicită investiții în surse regenerabile și eficiență energetică, cu scopul de a instala cel puțin 30 de milioane de pompe de căldură suplimentare până în 2030.
Adoptarea pe scară largă a pompelor de căldură necesită o investiție semnificativă și recalificarea forței de muncă. Este nevoie de aproximativ 750.000 de instalatori specializați în pompe de căldură și de recalificarea a cel puțin 50% dintre instalatorii existenți.
Fondul pentru Clima Socială al UE, în valoare de 86,7 miliarde EUR, va sprijini măsurile de eficiență energetică și decarbonizarea încălzirii și răcirii în clădiri, inclusiv instalarea de pompe de căldură. Începând cu 2027, schema de comercializare a certificatelor de emisii va impune un preț de carbon pentru combustibilii utilizați în clădiri, întărind competitivitatea pompelor de căldură.
Modificările aduse Legii privind performanța energetică a clădirilor în România reflectă un efort semnificativ de a alinia politica energetică națională cu obiectivele climatice europene. Cu toate acestea, implementarea acestor schimbări va necesita investiții considerabile și o adaptare la specificul energetic al țării. Este esențial ca România să negocieze termene rezonabile și să dezvolte o strategie de tranziție care să asigure atât sustenabilitatea energetică, cât și protecția consumatorilor.
