Loredana Ionescu
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a transmis marți, 20 mai, un mesaj ferm cu privire la eventuala încheiere a unui nou acord între România și Fondul Monetar Internațional. Potrivit acestuia, țara noastră nu se află într-o situație care să justifice o astfel de intervenție, în condițiile în care rolul fundamental al FMI este de a oferi sprijin financiar în cazul unei crize valutare – o situație care nu se aplică în prezent României.
Mugur Isărescu: România nu are nevoie de un acord cu FMI
„FMI nu are ce să facă în România. O să vină bineînţeles la consultări. FMI îţi asigură lichiditatatea în valută în momentul în care e o criză valutară. Noi n-avem. Chiar dacă ne-a mai scăzut rezerva, o să crească cu intrările de fonduri europene, probabil că guvernul se va împrumuta din nou.
Deci el este foarte bun, inclusiv pentru faptul că împreună cu Banca Moldeală, dar nu împreună în sens că au făcut un singur aport, au prezentat două, trei variante de pachet fiscal pentru reducere treptată şi sustenabilă a deficitului. Aceste variante s-au discutat şi cu Comisia Europeană şi s-a ajuns la această variantă de reducere sustenabilă cu mai puţin de un procent pe an a deficitului public în următorii 5-7 ani. Ele se cunosc”, a afirmat Isărescu, potrivit news.ro.
„Nu se pot tăia salarii, nu poți da oameni afară rapid, astea sunt povești. Și reducerea cheltuielilor publice este recesionistă, nu este fără efecte”, a completat Isărescu.
Vizita FMI va fi doar consultativă, fără implicații financiare
Guvernatorul a subliniat că, în mod firesc, delegația FMI va veni la București pentru consultări periodice, în cadrul obligațiilor obișnuite de supraveghere macroeconomică. Însă acest lucru nu implică automat un acord de împrumut sau un parteneriat financiar.
„În țara asta nimeni nu vrea să plătească pentru reducerea deficitului. Distribuția costurilor acestei ajustări este problema esențială și aceasta este o chestiune politică”, a mai spus Isărescu.
„Politicienii vor stabili acea formulă de a distribui treptat, sustenabil reducerea cheltuielilor sau creșterea veniturilor, astfel încât să nu accentueze problemele sociale, să nu cadă doar pe o grupare socială sau pe alta. Și asta este o decizie destul de grea. Există o formulă prin care putem să evităm austeritatea.
Treptat, strângem cureaua. Un program de dietă i-am spus. Nu înseamnă neapărat austeritate. Este un program negociat cu Uniunea Europeană, treptat, nu brutal, cam 0,7%-1% de reducere anuală a deficitului public. Să fie sub creșterea economică. Pentru asta trebuie să asiguri creștere economică de 2-3%, astfel ca la nivelul întregii țări să nu mai fie austeritate. Să nu mai fie dezmăț în ceea ce privește cheltuielile. Dar nu austeritate”, a mai spus guvernatorul BNR.
„Suntem încă departe. Dar în funcție de măsuri… s-ar putea să… Cântărirea măsurilor nu este un lucru ușor, în același timp să păstrezi credibilitatea, să reduci sustenabil deficitul și să nu creezi recesiune. O combinație foarte grea, eu cred că se poate face.
Prioritățile sunt restabilirea încrederii piețelor de capital. Ea a fost zguduită, nu tulburată, ne-am jucat cu focul, noi, ca țară. Nu poți să te joci cu focul. Dacă cineva vorbește de naționalizare… Piața de capital ce poate să facă? Să se ducă se zică: „Da, am venit să îmi tai capul”. Bineînțeles că pleacă. Și au fost ieșiri mari de capital. Deci restabilirea încrederii este esențială, în condițiile de pace socială”, a mai spus Isărescu.
Sursa foto: Arhivă
