Georgescu Dragos
Președintele României, Nicușor Dan, a promulgat vineri legea care prevede extinderea vaccinării gratuite împotriva virusului HPV pentru fete și băieți cu vârsta de până la 26 de ani. Decizia vine ca urmare a unei inițiative legislative care completează Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu scopul de a aduce România mai aproape de recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în lupta împotriva cancerului de col uterin și a altor afecțiuni asociate infecției cu HPV.
Nicușor Dan a promulgat legea așteptată de români de mult timp. Ce gratuități vor avea
Până acum, vaccinul anti-HPV era oferit gratuit doar fetelor cu vârste cuprinse între 11 și 18 ani, în baza cererilor depuse de părinți la medicii de familie. Noul cadru legislativ extinde această facilitate și către tinerii și tinerele cu vârsta de până la 26 de ani, în încercarea de a crește acoperirea vaccinală și de a reduce impactul pe termen lung al infecției cu HPV asupra sănătății publice.
Virusul papilloma uman (HPV) este una dintre cele mai răspândite infecții cu transmitere sexuală, responsabil pentru aproape toate cazurile de cancer de col uterin, dar și pentru unele forme de cancer anal, penian, orofaringian și pentru apariția verucilor genitale. Organizația Mondială a Sănătății recomandă vaccinarea extinsă ca metodă eficientă de prevenție, în special înainte de debutul vieții sexuale, dar și în anii adolescenței și ai tinereții, cât timp eficiența imunizării rămâne ridicată.
Noua lege vine astfel în sprijinul acestor recomandări, oferind o șansă tinerilor adulți care nu au fost vaccinați anterior din motive financiare, informaționale sau administrative. Vaccinul va fi compensat integral de stat pentru toate persoanele eligibile, ceea ce elimină una dintre principalele bariere care au împiedicat creșterea acoperirii vaccinale în România.
Parcursul legislativ al proiectului și sprijinul politic
Inițiativa legislativă a fost adoptată în Senat pe 7 mai 2025, iar în perioada următoare a fost dezbătută și adoptată de Camera Deputaților, în calitate de for decizional. Sprijinul pentru proiect a fost unul larg, iar reprezentanții mai multor partide politice și-au exprimat public acordul față de extinderea programului de vaccinare.
Legea prevede completarea articolelor 48 și 225 din Legea nr. 95/2006, în sensul includerii acestei categorii extinse de vârstă în lista beneficiarilor de vaccinare gratuită. De asemenea, actul normativ stabilește că Ministerul Sănătății va elabora norme metodologice de aplicare, inclusiv în ceea ce privește modul de programare, informare și distribuție a vaccinului.
Specialiștii în sănătate publică și epidemiologi au salutat această decizie, subliniind faptul că extinderea gratuității vaccinării HPV până la 26 de ani va contribui la scăderea semnificativă a cazurilor de cancer de col uterin în următorii ani. De altfel, România este una dintre țările europene cu cele mai ridicate rate ale mortalității cauzate de cancerul cervical, în ciuda faptului că afecțiunea poate fi prevenită prin vaccinare și depistare precoce.
Potrivit Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, acoperirea vaccinală în România se situează în continuare la cote reduse, în comparație cu alte state europene. Introducerea unui acces gratuit până la 26 de ani este văzută ca o măsură-cheie pentru recuperarea acestui decalaj și pentru salvarea a mii de vieți.
Acces extins, campanii de informare necesare
Pentru ca legea să aibă efectul scontat, este esențial ca tinerii să fie informați corect cu privire la beneficiile vaccinării și la modalitățile de accesare a vaccinului. În acest sens, Ministerul Sănătății a anunțat că va demara, în colaborare cu instituțiile de învățământ și cu autoritățile locale, o serie de campanii de conștientizare, cu accent pe mediul universitar, rural și în zonele defavorizate.
Mai mulți medici de familie, dar și ONG-uri specializate în promovarea sănătății sexuale și reproductive, au atras atenția că informarea corectă este esențială pentru succesul oricărui program de vaccinare. Aceștia solicită materiale informative clare, sesiuni educative în școli și licee, precum și implicarea influențatorilor și a liderilor de opinie în transmiterea mesajului.
Vaccinul anti-HPV este aprobat și utilizat la nivel global de peste 15 ani, având un profil de siguranță foarte bun și eficiență dovedită în prevenirea infecțiilor persistente cu tulpini oncogene ale virusului. Studiile clinice și datele de supraveghere post-market arată că vaccinul oferă o protecție eficientă atunci când este administrat înainte de expunerea la virus, dar și în anii următori, cu un răspuns imun robust.
În prezent, cele mai frecvente vaccinuri utilizate în schema anti-HPV sunt cele cu nouă valențe (nonavalente), care oferă protecție împotriva celor mai periculoase tipuri de virusuri. Acestea vor fi administrate gratuit în cadrul programului național de vaccinare, în două sau trei doze, în funcție de vârsta beneficiarilor.
Statistici alarmante: România, pe primele locuri în UE la mortalitate prin cancer cervical
România înregistrează una dintre cele mai ridicate rate de incidență și mortalitate prin cancer de col uterin din Uniunea Europeană, cu peste 1.800 de decese anual, conform datelor Eurostat. Lipsa screening-ului, a educației medicale și a accesului la vaccinare au contribuit decisiv la această situație, care poate fi însă schimbată prin măsuri susținute și coerente.
OMS a stabilit ca obiectiv eliminarea cancerului de col uterin ca problemă de sănătate publică până în 2030, printr-o strategie globală ce include: vaccinare anti-HPV în proporție de minimum 90% pentru fetele până în 15 ani, screening regulat și tratament adecvat pentru leziunile precanceroase. Legea promulgată în România reprezintă un pas important în atingerea acestui obiectiv.
Numeroase organizații medicale și asociații civice au transmis mesaje de susținere pentru această lege, cerând totodată o implementare eficientă și transparentă. Societatea Națională de Medicina Familiei a transmis într-un comunicat că „extinderea accesului la vaccinul anti-HPV este o decizie firească și necesară. Sperăm ca programul să fie bine finanțat, iar medicii de familie să primească sprijin logistic și informațional pentru a-l derula eficient”.
La rândul lor, Asociația Română pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie și Coaliția pentru Sănătatea Femeii au salutat măsura, dar au insistat asupra nevoii urgente de materiale educaționale și campanii susținute, pentru a învinge barierele culturale și lipsa de informare care încă persistă.
Implementarea noii legi: ce urmează
Ministerul Sănătății urmează să publice în perioada următoare normele metodologice de aplicare a legii, care vor stabili detaliile privind eligibilitatea, modalitatea de solicitare a vaccinului și pașii necesari pentru administrare. Este de așteptat ca platformele de programare existente să fie adaptate pentru a permite înscrierea persoanelor din noua categorie de vârstă, iar medicii de familie să fie informați prin circuite oficiale cu privire la procedurile actualizate.
De asemenea, se așteaptă o suplimentare a bugetului destinat achiziției de vaccinuri, pentru a face față cererii crescute. În trecut, programele de vaccinare anti-HPV au fost afectate de lipsa dozelor disponibile sau de proceduri birocratice greoaie, ceea ce a afectat încrederea populației. Pentru ca legea să își atingă obiectivele, va fi necesar un efort integrat din partea tuturor actorilor din sistemul sanitar.
Extinderea gratuității vaccinării anti-HPV până la vârsta de 26 de ani marchează un moment important pentru politicile de sănătate publică din România. Este un pas concret în direcția prevenției, a alinierii la bunele practici europene și a protejării unei categorii vulnerabile de populație – tinerii și tinerele care, în absența acestui sprijin, ar fi rămas expuși riscurilor grave asociate infecției cu HPV.
Într-o societate în care medicina preventivă este adesea ignorată sau marginalizată, această lege vine ca un semnal că autoritățile încep să ia în serios combaterea cancerului prin măsuri concrete, accesibile și susținute. Rămâne de văzut cum va fi implementată în teren și dacă va reuși să recâștige încrederea publicului în sistemul de vaccinare din România.
