Georgescu Dragos
În conferința de presă organizată vineri la Salzburg, Austria, președintele României, Nicușor Dan, a făcut un anunț crucial privind proiectul de lege privind pensii speciale ale magistraților, parte din cel de-al doilea pachet de măsuri fiscale al guvernului Ilie Bolojan. Proiectul urmează să ajungă pe masa președintelui săptămâna viitoare, iar înainte de adoptare este programată o rundă de discuții cu organizațiile reprezentative ale magistraților, pentru a evita situațiile de neconstituționalitate din trecut.
Nicușor Dan a vorbit deschis despre pensiile speciale. Ce se întâmplă cu magistrații
Dan a declarat că a discutat îndeaproape cu premierul Ilie Bolojan pe marginea componentelor din pachetul II, subliniind faptul că reformele provin din nevoia de predictibilitate legislativă:
„Mi-a transmis că pe partea de pensii ale magistraților o să-mi trimită la începutul săptămânii viitoare proiectul… astfel încât să nu mai fim în situația în care am mai fost să dăm legi care să fie declarate neconstituționale.”
Această abordare deschisă spre consultare pune accent pe soliditate juridică și evitarea blocajelor constituționale.
Norma tranzitorie – protecție pentru magistratii pensionabili
Președintele Dan a reconfirmat că magistrații care au îndeplinit deja condițiile de pensionare vor putea beneficia în continuare de prevederile legii vechi – chiar și după modificări.
„Cei care au îndeplinit deja condițiile de pensionare pot accesa condițiile conform legii vechi… deci nu trebuie să se precipite să iasă din sistem.”
Această tranziție controlată este menită să prevină pierderea unor profesioniști din sistem care, altfel, ar prefera pensionarea în masă.
Motivația președintelui: funcționalitatea sistemului de justiție
Nicușor Dan a atras atenția asupra efectelor unui discurs agresiv anticorupție afișat de politicieni, care a determinat numeroși magistrați să iasă din sistem prematur. Acest fenomen a generat o scădere a calității actului de justiție, pe care președintele îl consideră mai grav decât costul pensiilor speciale.
Mesajul său este clar: reforma trebuie să fie echilibrată și să protejeze capacitatea instituțională de a funcționa.
Ce prevede proiectul – vârstă, nivel pensie și calcule
Potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan, cadrul legislativ prevede:
Creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani (ca în cazul pensiilor contributive).
Pensie limitată la 80% din salariul net, în loc de nivelul actual de peste 100% din venitul activ.
Astfel, pensia specială nu doar că devine contributivă, dar și proporțională cu salariul real.
Blocajul semnăturilor de pensionare – tensiune cu CSM
Recent, președintele a fost criticat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru faptul că nu a semnat decretele de pensionare pentru zeci de magistrați care solicitau pensii de până la 25.000 lei/lună. Nicușor Dan a explicat că a atras atenția asupra unor dosare incomplete și a clarificat că semnarea va fi finalizată în câteva zile.
El a respins caracterizarea blocajului ca fiind un conflict politic și a subliniat dorința de parteneriat cu CSM pentru reformă eficientă.
Pensia specială a magistraților a fost considerată o cauză a pierderii profesioniștilor din sistem, mai ales în anularea unui stimulent de a rămâne activi după vârsta de 50 de ani. Reforma trebuie calibrată pentru a nu genera un exod masiv, care afectează funcționalitatea instanțelor și parchetelor.
Efectele economice și publice
În ultimii ani, pensiile speciale ale magistraturilor ajung în medie la 20.000–25.000 lei/lună. Statul român plătește anual aproximativ 11 miliarde lei pentru aceste pensii, o cheltuială de proporții în contextul financiar actual. Optimizarea legislației presupune responsabilitate bugetară, dar și menținerea echilibrului în sistemul judiciar.
Uniunea din AUR și alte formațiuni contestă procedura de angajare a răspunderii privind pachetul fiscal, acuzând lipsă de dezbatere reală. În privința pensiilor speciale, există teme de contestații la Curtea Constituțională dacă dialogul cu actorii sistemului nu este temeinic.
