Nicolescu Daniela
Tribunalul București a decis definitiv: șeful statului trebuie să plătească 5.000 de lei după un litigiu început pe vremea când era primar
Nicușor Dan e bun de plată. Tribunalul București a întors decizia primei instanțe într-un dosar în care Primăria Capitalei și fostul primar au contestat o sancțiune aplicată de Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC). Hotărârea este definitivă și stabilește, negru pe alb, că amenda rămâne, chiar dacă a fost redusă: de la suma inițială s-a ajuns la 5.000 de lei, pe care actualul președinte trebuie să-i achite pentru că a refuzat fără temei să semneze un document oficial, anunță Fanatik.
Ce a decis instanța, pe scurt
Pe fond, Judecătoria Sectorului 5 anulase procesul-verbal de contravenție. În apel însă, Tribunalul București a schimbat soluția: „Admite apelul. Schimbă în parte Sentința civilă nr. 5687/14.06.2024 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, modifică în parte procesul-verbal de contravenție în sensul că dispune reducerea amenzii contravenționale aplicate la 5.000 lei. Menține în rest sentința apelată. Definitivă. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților, 25.07.2025.” Practic, judecătorii au confirmat fapta și sancțiunea, dar au tăiat din cuantumul amenzii.
Litigiul izvorăște dintr-o verificare a ISC din 2023, când instituția a constatat depășirea termenului legal de 15 zile pentru semnarea unui certificat de urbanism. Documentul viza un imobil din Bulevardul Primăverii nr. 1, era întocmit de Comisia de Urbanism și semnat de arhitectul-șef, fiind transmis Primarului General pentru emitere. După patru luni și jumătate, actele se aflau încă în biroul edilului, fără semnătură. Pentru această conduită – calificată de inspectori drept „refuz nejustificat” – a fost aplicată amenda.
Disputa „omul vs. funcția”
În fața judecătorilor, apărările au atins și chestiunea calității procesuale: e sancționat primarul ca autoritate sau persoana fizică Nicușor Dan? Instanța a tranșat ferm: „În cauză, petentul Dan Nicușor Daniel a fost sancționat pentru o faptă săvârșită în exercitarea atribuțiilor privind eliberarea certificatelor de urbanism, în calitatea sa de primar, nu pentru o faptă privată.” Consecința: excepția lipsei calității procesuale a Primarului General a fost respinsă. Cu alte cuvinte, persoana și funcția nu pot fi disociate atunci când vorbim despre acte semnate – sau nesemnate – în exercitarea autorității publice.
Soluția de la Tribunal vine pe fondul scandalului privind pensiile de serviciu, în plină perioadă în care magistrații au anunțat forme de protest și suspendări de activitate. Nicușor Dan s-a distanțat vizibil de tema tăierii pensiilor speciale abia la început de august, într-un climat în care fiecare gest în raport cu justiția e analizat la microscop. De aici și miza simbolică a unui verdict care îl vizează pe șeful statului într-un dosar administrativ cu rădăcini vechi.
„Industria” amenzilor ISC din mandatul de primar
Nu e primul episod de acest gen. Războiul cu ISC a fost constant pe parcursul mandatului la PMB. Începând cu 2021, inspectorii au descins periodic la Primărie, invocând tergiversări sau refuzuri de semnare pentru zeci și sute de certificate de urbanism. La final de 2023, bilanțul arăta 38 de amenzi, cumulate la peste 125.000 de lei, cele mai multe contestate în instanță. Practica instituției a fost aceeași: aplicarea sancțiunii către Primarul General, urmată de plata din bugetul municipalității și, ulterior, de încercarea de recuperare a sumelor și de anularea proceselor-verbale în justiție.
În dosarul care a dus la amenda reconfigurată la 5.000 de lei, inspectorii au consemnat întocmirea regulată a certificatului, semnarea la nivel tehnic și predarea către primar, pentru emitere. A urmat un blocaj de peste patru luni. Din perspectiva ISC, depășirea termenului legal echivalează cu refuzul de a îndeplini o atribuție, fapt sancționat contravențional. Apărarea a invocat complexitatea speței și necesitatea unor verificări suplimentare, însă instanța a apreciat că nu există temei pentru un asemenea decalaj.
Banii din amenzi: cine plătește, de fapt?
Practica PMB a fost să achite amenzile din bugetul municipalității, urmând ca, în paralel, să ceară anularea lor în instanță și recuperarea sumelor. Doar că aici s-au deschis alte fronturi. Agenția Națională de Integritate (ANI) a sesizat în februarie 2021 Parchetul General privind posibile fapte de abuz în serviciu și folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane, pornind de la premisa că amenzile ar fi fost aplicate „pe persoană fizică”, în timp ce plata s-a făcut din bani publici. La rândul său, Curtea de Conturi a reținut, într-un raport din aprilie 2024, că 16 amenzi emise de ISC au fost achitate din bugetul municipiului, dintre care 76.000 de lei ar reprezenta sancțiuni aplicate unei „persoane fizice din cadrul Primăriei Generale”, trecute însă la cheltuieli ale Municipiului București. Concluzia auditorilor: PMB trebuie să identifice persoanele responsabile și să stabilească modul de recuperare a sumelor.
Efectul hotărârii definitive
Decizia de acum are două consecințe clare. Pe de o parte, întărește jurisprudența care spune că primarul – astăzi președinte – răspunde pentru actul administrativ pe care îl semnează sau îl blochează. Pe de altă parte, pune din nou reflectorul pe procedurile interne ale PMB din perioada 2021–2023, pe circuitul documentelor de urbanism și pe modul în care au fost gestionare sancțiunile: cine a decis, când s-a plătit, în baza căror referate, cum s-au formulat căile de atac și ce sume au fost – sau nu – recuperate.
Dincolo de cuantumul de 5.000 de lei, miza e una de principiu: poate fi separată răspunderea „omului” de cea a „funcției” într-o chestiune ce ține strict de exercitarea autorității publice? Răspunsul dat acum de magistrați confirmă linia de pe fond: nu. Iar pentru restul dosarelor pendinte – inclusiv cele în care PMB vizează recuperarea banilor – hotărârea creează un precedent greu de ignorat.
Primul proces pierdut de Nicușor Dan în calitate de președinte în funcție vine dintr-un dosar vechi, născut în mandatul de la Primăria Capitalei. Amenda rămâne, chiar dacă este redusă, iar mesajul juridic este limpede: atribuțiile legale nu pot fi amânate la nesfârșit. Urmează, inevitabil, recalibrarea strategiilor în litigiile cu ISC, dar și clarificări privind plata amenzilor și eventualele recuperări de sume din trecut. Pentru public, rămâne imaginea unui conflict prelungit între controlul de stat și administrația locală; pentru Nicușor Dan, dosarul bifează o înfrângere cu ecou în plan administrativ și politic.
