Georgescu Dragos
Preşedintele României, Nicuşor Dan, a participat marţi seară la dineul oficial organizat de familia regală a Regatului Ţărilor de Jos, eveniment ce a avut loc la Palatul Regal din Haga. Evenimentul a fost organizat în contextul reuniunii de două zile a şefilor de stat şi de guvern din cadrul summitului NATO, o întâlnire de nivel înalt desfăşurată într-un climat internaţional complex, care impune coordonare, fermitate şi unitate între aliaţii din cadrul Alianţei Nord-Atlantice.
Nicușor Dan, lângă Donald Trump la poza oficială din cadrul summitului NATO
Preşedintele a sosit în Olanda cu câteva ore înainte de recepţia oferită de regele Willem-Alexander şi de regina Maxima. Capitala administrativă a Olandei, Haga, este în aceste zile gazda unei serii de evenimente diplomatice de maximă importanţă, reunind lideri politici din toate cele 32 de state membre ale NATO, precum şi parteneri strategici invitaţi.
Summitul NATO din acest an vine într-un moment în care temele de securitate colectivă, sprijinul acordat Ucrainei şi consolidarea flancului estic al alianţei sunt priorităţi pe agenda politică internaţională. După reuniunea aniversară de la Washington din 2024, care a celebrat 75 de ani de la înfiinţarea NATO, ediţia de anul acesta are un caracter mult mai aplicat, cu o durată redusă şi o agendă concentrată pe teme de strategie militară şi apărare comună.
La dineul oficial, preşedintele României a fost unul dintre invitaţii de onoare ai serii. Regele Willem-Alexander şi regina Maxima au oferit această recepţie pentru a onora prezenţa şefilor de stat şi de guvern prezenţi la summit. Palatul Regal din Haga, o clădire emblematică pentru diplomaţia olandeză, a fost decorat într-un cadru de înaltă ţinută, în acord cu standardele ceremoniilor internaţionale la nivel înalt.
Evenimentul a fost unul protocolar, cu accent pe simbolistica unităţii euro-atlantice, dar şi un prilej informal de dialog între liderii prezenţi. În ciuda formalităţilor, asemenea reuniuni oferă spaţiul necesar consolidării relaţiilor bilaterale şi reconfirmării angajamentelor strategice reciproce.
Nicuşor Dan s-a alăturat liderilor NATO într-un moment considerat esenţial pentru securitatea europeană. Printre cei prezenţi s-au numărat preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, secretarul general al NATO, Mark Rutte, premierul Regatului Unit, Keir Starmer, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, dar şi liderul Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Alături de aceştia, fotografia oficială de grup, realizată în faţa Palatului Huis ten Bosch, a fost un mesaj clar de unitate şi determinare.
President Trump participates in the family photo at the NATO Summit in The Hague, Netherlands. pic.twitter.com/YcMTUlB6Jm
— CSPAN (@cspan) June 24, 2025
Summitul NATO de la Haga: obiective strategice într-un context tensionat
Summitul NATO de la Haga din acest an are o agendă clară şi strategică, centrată pe consolidarea posturii de apărare a alianţei şi pe adaptarea la noile provocări ale mediului geopolitic. Deşi summitul de anul trecut de la Washington a fost caracterizat printr-o dimensiune aniversară, ediţia din 2025 este orientată către acţiune concretă şi angajamente ferme.
În prim-plan se află susţinerea continuă pentru Ucraina, atât prin mijloace militare, cât şi prin asistenţă umanitară şi logistică. Aliaţii discută despre un cadru multianual de sprijin, care să ofere predictibilitate şi să contribuie la rezilienţa Ucrainei pe termen lung. Totodată, se discută despre consolidarea flancului estic şi despre întărirea capabilităţilor de descurajare ale NATO în faţa ameninţărilor emergente, în special din partea Federaţiei Ruse.
România, ca stat membru situat în proximitatea conflictului din Ucraina, are un rol important în aceste discuţii. Preşedintele Nicuşor Dan participă la toate sesiunile plenare şi bilaterale dedicate consolidării apărării regionale, infrastructurii de transport militar şi integrării sistemelor de apărare aeriană şi antirachetă.
România la masa deciziilor strategice: rol activ în NATO
Prin participarea sa la summitul din Haga, preşedintele Nicuşor Dan reconfirmă angajamentul României faţă de valorile și obiectivele NATO. Țara noastră îşi menţine contribuţia la misiunile de apărare colectivă, la operaţiunile internaţionale de menţinere a păcii, precum şi la susţinerea Ucrainei prin huburi logistice, transporturi de echipamente și formare militară.
România este parte activă în toate formatele de lucru ale NATO. La Haga, preşedintele discută cu ceilalţi lideri despre modul în care țările membre pot creşte interoperabilitatea sistemelor de apărare, pot intensifica exerciţiile comune şi pot dezvolta strategii de răspuns rapid în faţa atacurilor hibride sau cibernetice.
De asemenea, România susţine extinderea capacităţilor de stocare a muniţiei, modernizarea bazelor militare existente şi prepoziţionarea echipamentelor în statele de pe flancul estic. Toate aceste măsuri fac parte din noul plan de apărare colectivă propus de structurile de comandă ale NATO, cu sprijinul țărilor care au frontiere comune cu Ucraina sau cu Marea Neagră.
Întâlniri bilaterale şi discuţii despre viitorul european al apărării
Pe lângă activităţile oficiale din cadrul summitului, preşedintele Nicuşor Dan a avut și întâlniri bilaterale cu mai mulţi lideri europeni, în special din regiunea de sud-est a Europei. Discuţiile s-au concentrat pe cooperarea regională în domeniul securităţii, dar şi pe proiecte de infrastructură militară, digitalizare și mobilitate a trupelor.
În paralel, România a reafirmat sprijinul pentru iniţiativele europene complementare NATO, precum PESCO sau Fondul European de Apărare, dar cu condiţia fermă ca acestea să nu dubleze structurile existente, ci să le completeze. De altfel, tema coordonării între NATO şi UE este tot mai frecventă în contextul în care ameninţările hibride necesită o abordare integrată, care să combine resursele militare cu cele civile, inclusiv în domeniul energiei, al comunicaţiilor şi al infrastructurii critice.
Contribuţia simbolică a României: prezenţă, solidaritate şi angajamente ferme
Fotografia de grup de la Palatul Huis ten Bosch, în care Nicuşor Dan apare alături de liderii marcanți ai lumii occidentale, are o semnificaţie aparte. Ea reflectă nu doar prezenţa fizică a României la masa deciziilor, ci şi poziţionarea noastră ca stat responsabil, angajat în apărarea valorilor democratice și a păcii în Europa.
Participarea la dineul oficial oferit de familia regală olandeză a fost mai mult decât o simplă formalitate diplomatică. A fost un mesaj clar de apartenenţă la un bloc de state care împărtăşesc aceleaşi valori şi acţionează solidar în faţa provocărilor comune. Într-o perioadă de tensiuni și incertitudini, aceste gesturi de protocol au o încărcătură simbolică esenţială pentru imaginea unită a Alianței.
Summitul NATO de la Haga continuă cu sesiuni de lucru aplicate, în care liderii vor adopta documente strategice privind structura de forţe, finanţarea echipamentelor comune şi calendarul exerciţiilor multinaţionale pentru următorii trei ani. Este de aşteptat ca România să susţină propunerile privind întărirea prezenţei aliate în regiunea Mării Negre şi crearea unor noi capacităţi de reacţie rapidă, care să poată interveni în caz de urgenţă.
Se discută inclusiv despre extinderea programelor de pregătire comună pentru trupele aliate, interoperabilitatea forţelor speciale şi modernizarea comunicaţiilor militare prin inteligenţă artificială şi criptare avansată. Aceste măsuri fac parte din strategia NATO de a rămâne cea mai eficientă alianţă defensivă din lume, adaptată secolului XXI.
România, între aliaţii de încredere ai NATO
În concluzie, prezenţa preşedintelui Nicuşor Dan la dineul regal din Haga și la summitul NATO marchează o nouă etapă în poziţionarea României ca stat membru activ, dedicat apărării colective. Angajamentele ţării noastre sunt clare: consolidarea flancului estic, sprijin ferm pentru Ucraina şi investiţii continue în infrastructura de securitate. Într-un context geopolitic extrem de sensibil, România îşi asumă un rol clar în păstrarea păcii şi stabilităţii în Europa.
Summitul de la Haga, chiar dacă restrâns ca durată şi format, reprezintă o verigă importantă în arhitectura de securitate transatlantică. Preşedintele României, prin participarea sa activă, transmite un semnal de continuitate în angajamentele asumate şi de solidaritate faţă de valorile democratice fundamentale care stau la baza NATO.
