Saghin Sabrina
Guvernul condus de coaliția PSD-PNL-UDMR a depus marți, în Parlament, un nou proiect de lege care vizează reforma pensiilor speciale pentru magistrați. Inițiativa vine în contextul unor presiuni tot mai mari legate de echitatea în sistemul de pensii, dar și pe fondul cererii formulate explicit de Crin Antonescu, candidatul coaliției la alegerile prezidențiale, în cadrul ședinței de luni.
Propunerea legislativă introduce măsuri care vizează atât vârsta de pensionare, cât și modalitatea de calcul a pensiei, în încercarea de a aduce aceste beneficii speciale într-un cadru mai echitabil, conform principiilor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Nou proiect legislativ pentru pensiile speciale
Potrivit proiectului legislativ, una dintre cele mai importante schimbări propuse vizează creșterea treptată a vârstei de pensionare pentru magistrați. Începând cu data de 1 ianuarie 2026, se vor putea pensiona doar acei magistrați care au îndeplinit o vechime minimă de 25 de ani în sistemul de justiție, realizată exclusiv în aceste funcții, și care au atins vârsta minimă de 48 de ani.
Această vârstă de pensionare nu va rămâne neschimbată. Conform noii legislații, ea va crește treptat în fiecare an, urmând să atingă pragul de 65 de ani până în anul 2045. Este o măsură care, conform inițiatorilor proiectului, urmărește alinierea sistemului de pensii speciale la principiile de sustenabilitate și echitate care guvernează restul sistemului public de pensii din România. Astfel, se încearcă reducerea dezechilibrelor între diferitele categorii socio-profesionale și limitarea privilegiilor acordate anumitor funcții.
Același regim privind vârsta de pensionare și condițiile de vechime se va aplica și altor categorii din sistemul judiciar: personalului auxiliar de specialitate din instanțele de judecată și parchete, experților criminaliști, tehnicienilor criminaliști și altor funcționari cu atribuții similare.
Noua formulă de calcul: pensii plafonate și corelate cu venitul net
În paralel cu creșterea vârstei de pensionare, proiectul prevede și modificarea modalității de calcul a pensiilor de serviciu. Astfel, în loc de procentul actual de 80%, magistrații vor beneficia de o pensie specială în cuantum de 65% din baza de calcul. Aceasta este reprezentată de media indemnizaţiilor brute lunare și a sporurilor încasate în ultimele 48 de luni de activitate înainte de ieșirea la pensie.
Un element de noutate este introducerea unui plafon net, care stabilește că pensia de serviciu nu poate depăși venitul net obținut în ultima lună de activitate. Această limitare urmărește să evite cazurile în care pensia depășește salariul în plată, situație care a fost intens criticată în spațiul public și a contribuit la imaginea privilegiată a sistemului de pensii speciale.
În expunerea de motive atașată proiectului, semnat de liderii coaliției – Marcel Ciolacu (PSD), Cătălin Predoiu (PNL), Kelemen Hunor (UDMR) și Varujan Pambuccian (grupul minorităților) – se arată că aceste măsuri sunt fundamentale pentru respectarea angajamentelor asumate în cadrul PNRR și pentru eliminarea discrepanțelor între diferitele forme de pensii. Documentul insistă asupra nevoii de echitate și transparență în sistemul de pensii, subliniind că nicio categorie profesională nu ar trebui să fie tratată în mod preferențial într-un stat democratic.
În prezent, magistrații beneficiază de pensii de serviciu care se calculează în baza unui procent de 80% aplicat aceleiași baze – media indemnizațiilor brute și a sporurilor din ultimele 48 de luni de activitate. Această formulă a fost considerată prea generoasă și nesustenabilă din punct de vedere bugetar, motiv pentru care reforma propusă aduce o reducere a procentului și introduce o plafonare clară.
Un pas spre echitate sau o reformă cu jumătate de măsură
Inițiativa legislativă apare într-un moment sensibil, în care tema pensiilor speciale generează reacții puternice în societate. Deși proiectul reprezintă un pas important în direcția reformei, mulți analiști și actori din societatea civilă consideră că măsurile propuse sunt insuficiente sau prea lente în aplicare. De exemplu, creșterea vârstei de pensionare pe parcursul a două decenii ar putea fi percepută ca o strategie de amânare a reformei reale.
Totuși, guvernanții susțin că o abordare graduală este esențială pentru a menține stabilitatea sistemului judiciar, evitând un exod masiv al magistraților sau blocaje instituționale. În același timp, proiectul încearcă să împace cerințele externe, precum cele din PNRR, cu realitățile interne ale sistemului juridic.
Rămâne de văzut cum va fi primit acest proiect în Parlament și dacă va suferi modificări în procesul legislativ. De asemenea, reacțiile sindicatelor din justiție și ale asociațiilor de magistrați vor fi esențiale în conturarea formei finale a legii. Cert este că reforma pensiilor speciale rămâne o temă fierbinte, iar echilibrul între drepturile câștigate și sustenabilitatea bugetară va continua să fie o provocare majoră pentru orice guvern.
