Miruna Purcel
Adrian Năstase, fost premier și unul dintre cei mai influenți lideri politici ai României postdecembriste, a oferit recent detalii despre preferințele sale pentru turul doi al alegerilor prezidențiale. În plus, acesta a analizat posibilele configurații guvernamentale și a explicat rolul constituțional al președintelui, subliniind importanța echilibrului între instituțiile statului.
Adrian Năstase își declară opțiunea de vot
Adrian Năstase a fost clar în privința alegerii sale pentru turul doi al alegerilor prezidențiale, unde românii trebuie să opteze între Călin Georgescu și Elena Lasconi. Într-o declarație publică, fostul premier a subliniat că nu poate vota pentru candidata USR, amintind de atacurile constante la adresa PSD. „În ceea ce mă privește, am arătat deja că nu voi putea vota cu reprezentanta celor care au folosit sintagma ‘ciuma roșie’, atacând, în permanență, PSD”, a declarat Năstase.
Această poziție reflectă o atitudine fermă față de retorica folosită de USR în campaniile sale anterioare, dar și o susținere indirectă pentru Călin Georgescu, candidatul considerat mai aproape de valorile tradiționale și conservatoare pe care Năstase le-a susținut de-a lungul carierei sale politice.
Configurarea viitorului guvern: PSD-PNL-UDMR, o opțiune posibilă?
Adrian Năstase a analizat și configurația politică a viitorului guvern, luând în considerare rezultatele recente ale alegerilor parlamentare. Potrivit fostului premier, o coaliție formată din PSD, PNL, UDMR și minoritățile naționale ar putea fi o soluție viabilă pentru o majoritate parlamentară stabilă. Cu toate acestea, Năstase atrage atenția asupra „rănilor” lăsate de campania electorală dintre PSD și PNL, care ar putea îngreuna o eventuală colaborare.
„Rămâne de văzut însă dacă ‘rănile’ din campanie dintre PSD și PNL pot fi cicatrizate și dacă nostalgia pentru ‘guvernul de dreapta’ al unor lideri PNL poate fi depășită”, a explicat Năstase. Această perspectivă subliniază complexitatea negocierilor politice care vor urma și importanța unei coaliții care să prioritizeze stabilitatea și progresul economic al țării.
Rolul președintelui și echilibrul puterilor
În contextul dezbaterilor privind atribuțiile președintelui și relația acestuia cu guvernul, Adrian Năstase a explicat în detaliu prevederile constituționale care stabilesc limitele puterii prezidențiale. Fostul premier a subliniat că, potrivit Constituției, politica externă și internă este determinată de guvern și aprobată de parlament, președintele având un rol mai mult ceremonial în acest proces.
„Conform Constituției, dacă guvernul decide ca România să declare război Antarcticii și parlamentul aprobă, președintele nu poate decide că România declară război Arcticii. Important este ca guvernul să clarifice în programul de guvernare, supus votului de încredere în parlament, liniile esențiale și obiectivele politicii externe”, a explicat Năstase. El a menționat, de asemenea, articolele 148 și 149 din Constituție, care întăresc angajamentele României față de NATO și Uniunea Europeană.
Năstase a adăugat că mecanismele de „checks and balances” din Constituție oferă garanții împotriva abuzurilor de putere ale președintelui. „Băsescu și Iohannis s-au bazat pe blazarea și indiferența unor guverne. Constituția stabilește însă un mecanism de ‘checks and balances’ care oferă siguranță împotriva exceselor de autoritate.”
