Georgescu Dragos
Într-o perioadă în care autoritățile centrale solicită cetățenilor să accepte măsuri dure de austeritate pentru a reduce deficitul bugetar, o companie de stat din industria de apărare atrage atenția printr-o decizie controversată. Este vorba despre Fabrica de Pulberi din Făgăraș, aflată în subordinea Ministerului Economiei, care a aprobat o majorare spectaculoasă a indemnizațiilor pentru membrii Consiliului de Administrație.
Nu îi mai oprește nimeni. Bogăție pe bani publici. Instituția statului unde indemnizațiile șefilor s-au mărit cu 1000 % în 2025
Potrivit documentelor interne consultate de presă, Consiliul de Administrație al fabricii a votat în luna aprilie 2025 creșterea indemnizațiilor lunare brute pentru cei trei membri nou numiți în această structură, de la 1.680 de lei la 19.000 de lei. Este vorba de o majorare de peste 1.000%, într-un moment în care Guvernul le cere românilor „să strângă cureaua” și anunță înghețări de salarii, disponibilizări și creșteri de taxe.
Cei trei membri ai Consiliului de Administrație, care beneficiază de această majorare, au fost numiți în luna februarie 2025. Mandatul lor este de 5 ani și, potrivit datelor oficiale, este rezultatul unei selecții realizate printr-un proces coordonat de Ministerul Economiei.
Potrivit surselor din interiorul companiei, votul pentru mărirea indemnizațiilor s-a dat la finalul lunii aprilie, după doar două luni de la începerea mandatului. Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi în cadrul unei ședințe interne, fără ca aceasta să fie anunțată public în prealabil sau motivată transparent.
Membrii Consiliului invocă drept justificare prevederile legislative care le permit, teoretic, să solicite o indemnizație de până la 25% din salariul directorului general, care este în mod tradițional unul foarte mare în cadrul companiilor de stat. Astfel, plafonul maxim poate ajunge, conform propriilor calcule, chiar până la 27.000 de lei brut pe lună, ceea ce înseamnă aproape 5.500 de euro lunar.
În contradicție cu apelurile la responsabilitate bugetară
Decizia fabricii din Făgăraș vine în contradicție totală cu discursul public al guvernanților, care au invocat de nenumărate ori nevoia de disciplină fiscală. În ultimele luni, Guvernul României a anunțat planuri pentru reducerea aparatului bugetar, raționalizarea cheltuielilor și stoparea creșterilor salariale în sectorul public, în încercarea de a reduce deficitul bugetar care a depășit 6% din PIB.
În acest context, măsura luată de Fabrica de Pulberi ridică semne de întrebare privind aplicarea unitară a politicilor economice și existența unui control real asupra cheltuielilor din companiile de stat. Cu toate că Fabrica de Pulberi Făgăraș este una dintre entitățile strategice din industria de apărare, aceasta nu este exceptată, din punct de vedere legal, de la principiile privind eficiența utilizării fondurilor publice.
Ce rol are Fabrica de Pulberi și cum este finanțată
Fabrica de Pulberi Făgăraș este una dintre cele mai vechi unități de producție din domeniul industriei de apărare din România. Fondată în perioada interbelică, aceasta are un profil specializat în producerea de explozivi și muniție pentru uz militar și civil. În ultimii ani, fabrica a beneficiat de mai multe injecții financiare din partea statului, menite să sprijine retehnologizarea și relansarea producției.
Mai exact, doar în perioada 2022–2024, compania a primit fonduri de peste 30 de milioane de lei de la bugetul de stat, sub forma de capital de lucru, investiții sau ajutoare de stat. De asemenea, o parte semnificativă a comenzilor vin de la instituțiile publice – în special Ministerul Apărării Naționale – sau din contracte parafate la nivel internațional, în cadrul unor acorduri guvernamentale.
În pofida acestor fonduri, performanțele financiare ale companiei au fost modeste. Conform datelor de la Ministerul Finanțelor, în anul 2024, Fabrica de Pulberi Făgăraș a înregistrat pierderi de peste 3 milioane de lei, iar gradul de execuție al proiectelor de investiții a fost de doar 52%, conform antena3.ro
Decizia de majorare a indemnizațiilor atrage critici mai ales din partea sindicatelor din domeniul apărării și a unor lideri de opinie care se întreabă ce justificare reală poate avea o astfel de creștere. În condițiile în care compania nu produce profit și depinde în mare parte de bugetul public, acordarea unor sume de ordinul zecilor de mii de lei lunar pentru membrii Consiliului pare excesivă.
Mai mult, în cele trei luni de mandat, noul Consiliu nu a anunțat nicio reformă semnificativă, nu a publicat un plan de eficientizare a activității, iar site-ul oficial al companiei nu oferă informații actualizate privind strategia de dezvoltare sau obiectivele pe termen lung. Singura activitate notabilă a fost aprobarea unei grile salariale noi pentru conducere, în care apar valori considerabil mai mari decât cele anterioare.
Reacții politice și apeluri la anchetă
Mai mulți parlamentari ai opoziției au solicitat Guvernului să ia măsuri urgente și să verifice legalitatea și oportunitatea deciziei. Deputatul Andrei Mihai, membru în Comisia pentru buget-finanțe, a declarat public că va cere audierea conducerii Ministerului Economiei și a directorului general al fabricii pentru a justifica aceste creșteri salariale.
„Este inacceptabil ca în plină criză bugetară să avem astfel de episoade de risipă și cinism administrativ. Când mii de români sunt în pragul sărăciei și Guvernul le cere sacrificii, un consiliu de administrație se premiază singur cu 19.000 de lei pe lună, fără niciun rezultat. Trebuie anchetat totul, de la numiri și până la sursa fondurilor”, a declarat parlamentarul.
De asemenea, liderii sindicali din industria de apărare au semnalat că în alte fabrici, salariații se confruntă cu întârzieri salariale și lipsă de investiții, în timp ce conducerea beneficiază de privilegii disproporționate.
Ce prevede legea privind indemnizațiile în companiile de stat
Conform legislației actuale, membrii Consiliilor de Administrație din companiile de stat pot primi indemnizații care nu depășesc 25% din venitul lunar brut al directorului general. Totuși, această limitare este una relativă, deoarece veniturile directorilor pot ajunge la sume foarte mari, mai ales în companiile strategice sau cu profil industrial.
Astfel, dacă un director general are un salariu de bază de 100.000 de lei brut pe lună – cum s-a întâmplat în unele cazuri în sistemul energetic sau transporturi –, membrii CA pot încasa lunar până la 25.000 de lei fără a încălca litera legii. Cu toate acestea, legea nu obligă la acordarea acestor sume, ci lasă la latitudinea companiei nivelul efectiv al indemnizației.
În acest caz, Fabrica de Pulberi a mers spre limita maximă admisă, fără o justificare publică clară, într-un moment în care statul cere tuturor celorlalte entități să își reducă drastic cheltuielile.
Sub presiunea opiniei publice și a politicienilor, este posibil ca Ministerul Economiei să solicite revocarea deciziei sau reevaluarea grilei de indemnizații. În trecut, alte companii de stat au fost nevoite să revină asupra unor decizii similare, în urma anchetelor de presă sau ale Curții de Conturi.
În paralel, și premierul ar putea cere un audit intern privind cheltuielile de personal din fabricile de stat aflate în subordinea ministerelor. Dacă astfel de decizii continuă, credibilitatea măsurilor de austeritate propuse la nivel central va fi sever afectată, iar încrederea în instituțiile publice va scădea și mai mult.
O problemă sistemică în companiile de stat
Episodul de la Fabrica de Pulberi Făgăraș este departe de a fi unul izolat. În ultimii ani, mai multe companii cu capital majoritar de stat au fost implicate în scandaluri privind salariile nejustificat de mari, consilii de administrație supradimensionate, contracte de consultanță costisitoare și lipsa unor rezultate concrete.
Aceste practici sunt semnul unei probleme sistemice, care arată că, în lipsa unor reguli clare și a unui control riguros, multe companii de stat sunt gestionate în continuare ca surse de privilegii pentru apropiații politic.
În contextul în care România încearcă să îndeplinească obiectivele de reducere a deficitului bugetar agreate cu Comisia Europeană, risipa din interiorul acestor companii riscă să compromită întregul efort de reformă.
Creșterea de 12 ori a indemnizației pentru trei membri ai Consiliului de Administrație de la Fabrica de Pulberi Făgăraș este o decizie care pune sub semnul întrebării echitatea și eficiența în gestionarea banilor publici. În timp ce milioane de români sunt îndemnați să accepte tăieri de cheltuieli și scumpiri, un grup restrâns beneficiază de avantaje salariale fără explicație.
Fără o reacție fermă din partea Guvernului și a instituțiilor de control, astfel de decizii pot deveni regula, nu excepția, în gestionarea companiilor de stat. Iar prețul va fi plătit, încă o dată, de contribuabil.
