Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a făcut două numiri semnificative în Administrația Prezidențială, marcând o nouă direcție în coordonarea și implementarea politicilor naționale și internaționale. Prima numire, cea a lui Dacian Cioloș în rolul de consilier onorific, și a doua, numirea lui Florin-Lazăr Vlădică ca consilier de stat și director al Oficiului Informații Integrate, reflectă o strategie de consolidare a competenței și experienței în cadrul administrației.
Numire controversată făcută de Ilie Bolojan. Pe cine a adus consilieri la Cotroceni
Dacian Cioloș, fost premier al României, a fost numit consilier onorific, cu responsabilități specifice legate de coordonarea și monitorizarea implementării parteneriatelor strategice ale României. Această numire, efectivă începând cu 20 martie 2025, subliniază importanța experienței sale anterioare atât în guvernare, cât și la nivelul Uniunii Europene, unde Cioloș a ocupat rolul de comisar pentru agricultură.
Pe de altă parte, Florin-Lazăr Vlădică, cu o carieră marcată de poziții importante dar și de controverse, a fost numit consilier de stat și director al Oficiului Informații Integrate, în cadrul Departamentului Securității Naționale. Vlădică, fost șef al Departamentului pentru Armamente în Ministerul Apărării Naționale și consultant pentru compania Raytheon, vine cu o experiență vastă, dar și cu legături care au stârnit dezbateri în spațiul public, inclusiv lucrul său anterior în Africa pentru Ovidiu Tender și legăturile cu afaceristul Frank Timiș.
Numirile lui Bolojan sunt văzute ca un efort de a aduce o nouă viziune și o abordare pragmatică în cadrul administrației prezidențiale, punând accent pe expertiza în relații internaționale și securitate națională. Cu toate acestea, în timp ce Cioloș este larg recunoscut pentru integritatea și competența sa, numirea lui Vlădică poate ridica semne de întrebare și necesită o monitorizare atentă din partea societății civile și a presei, dat fiind trecutul său complex.
Aceste numiri subliniază intenția administrației Bolojan de a consolida rolul României pe scena internațională și de a asigura o gestionare eficientă a securității naționale, într-o perioadă în care stabilitatea regională și integrarea europeană sunt mai critice ca oricând. Această strategie ar putea redefinește modul în care România își va juca cărțile în anii care urmează, în contextul unui peisaj politic și securitar global în continuă schimbare.