Georgescu Dragos
Curtea de Apel București a pronunțat luni, 6 iulie 2026, anularea Deciziei nr. 574 din 19 decembrie 2025, prin care premierul Ilie Bolojan înființase Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației în domeniul justiției. Hotărârea a fost emisă de Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal și nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Instanța a admis acțiunea Coaliției pentru Apărarea Statului de Drept și a dispus totodată suspendarea executării deciziei până la soluționarea definitivă a cauzei. Nu este prima lovitură juridică primită de Comitetul pentru Justiție: în martie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție suspendase deja activitatea grupului de lucru.
O nouă lovitură primită de Ilie Bolojan. Ce au decis magistrații în legătură cu deciziile premierului interimar
Potrivit minutei hotărârii, Curtea de Apel București a admis, în prealabil, excepția lipsei calității procesuale pasive a Guvernului României. Prin urmare, acțiunea formulată împotriva Executivului ca instituție a fost respinsă. Instanța a respins, în schimb, excepțiile ridicate de însuși prim-ministrul Ilie Bolojan și de Cancelaria Prim-ministrului, admițând cauza pe fond.
Dispozitivul hotărârii cuprinde trei măsuri concrete. Prima: anularea Deciziei Prim-ministrului României nr. 574 din 19 decembrie 2025 privind constituirea, organizarea și atribuțiile Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației în domeniul justiției. A doua: suspendarea executării acestei decizii până la soluționarea definitivă a cauzei. A treia: obligarea prim-ministrului la plata sumei de 120 de lei către reclamantă, reprezentând cheltuieli de judecată.
Hotărârea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia către părți. Până la rămânerea ei definitivă, decizia de înființare a comitetului rămâne suspendată.
Cine a atacat Comitetul pentru Justiție în instanță
Acțiunea în instanță a fost formulată de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, o organizație civică care militează pentru independența sistemului judiciar față de influența politică. Coaliția a fost reprezentată în dosar de avocata Elena Radu, care a solicitat anularea actului administrativ prin care fusese constituit Comitetul pentru Justiție.
Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept a argumentat că înființarea comitetului prin decizie a prim-ministrului reprezintă o intervenție a Executivului în domeniul justiției, cu consecințe asupra separației puterilor în stat. Această linie de argumentare a fost, în final, întemeiată de instanță prin admiterea acțiunii pe fond.
Comitetul era deja suspendat din martie 2026 de ÎCCJ
Decizia Curții de Apel București din 6 iulie nu este prima sancțiune juridică aplicată Comitetului pentru Justiție. În luna martie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție dispusese suspendarea activității grupului de lucru, invocând existența unor îndoieli serioase privind legalitatea înființării acestuia.
Comitetul fusese constituit în decembrie 2025 de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Misiunea sa era să analizeze efectele legilor justiției adoptate în 2022 și să formuleze propuneri de modificare a acestora. Înca de la suspendarea din martie, activitatea practică a comitetului era blocată. Decizia de luni a instanței merge mai departe și anulează în totalitate actul administrativ care a stat la baza înființării sale.
Acuzațiile magistraților și ale clasei politice la adresa comitetului
Încă de la înființarea sa, Comitetul pentru Justiție a generat reacții critice atât din partea sistemului judiciar, cât și din rândul clasei politice. Contestările au vizat în esență aceeași îngrijorare: ingerința puterii executive în domeniul legislației judiciare.
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a calificat activitatea comitetului drept un proces lipsit de credibilitate. CSM a susținut că implicarea directă a Guvernului în revizuirea legislației privind justiția ridică probleme serioase de legitimitate și independență instituțională.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a formulat și el obiecții clare, afirmând că modificările unor legi de o asemenea importanță trebuie realizate exclusiv în Parlament, nu printr-un organism constituit prin decizie a prim-ministrului. Poziția sa reflecta o critică de ordin constituțional privind modalitatea aleasă de Executiv pentru a interveni în domeniul justiției.
Reprezentanți ai magistraturii, inclusiv președintele Consiliului Superior al Magistraturii, au avertizat că dezbaterile din cadrul comitetului ar putea reprezenta o tentativă de reintroducere a influenței politice asupra sistemului judiciar. Aceste voci au atras atenția că legile justiției din 2022 fuseseră adoptate tocmai ca să elimine mecanismele care permiteau politicului să intervină în funcționarea instanțelor și a parchetelor.
Ce urmează: recursul și soarta comitetului
Prim-ministrul Ilie Bolojan și Cancelaria Prim-ministrului au la dispoziție 15 zile de la comunicarea hotărârii pentru a ataca decizia cu recurs. Dacă recursul va fi formulat, dosarul va fi trimis spre soluționare la o instanță superioară, iar soarta definitivă a Comitetului pentru Justiție va rămâne incertă până la o nouă pronunțare.
Chiar dacă recursul este exercitat, executarea deciziei de înființare a comitetului rămâne suspendată pe durata judecării căii de atac. Practic, comitetul nu poate funcționa pe toată această perioadă.
Decizia Curții de Apel București din 6 iulie 2026 reprezintă o lovitură juridică semnificativă pentru inițiativa Executivului de a revizui legislația în domeniul justiției pe calea unui organism propriu. Soarta finală a comitetului va fi stabilită de instanța de recurs, dacă aceasta va fi sesizată în termenul legal.
