Loredana Ionescu
Mulți români cred că, după căsătorie, legătura dintre familii aduce automat și drepturi de moștenire între socri, nurori și gineri. În realitate, legea succesorală din România funcționează diferit, iar una dintre cele mai frecvente întrebări apărute în astfel de situații este dacă nora sau ginerele pot moșteni averea socrilor după decesul partenerului de viață.
Un avocat a explicat exact cum stau lucrurile din punct de vedere legal și cine are, de fapt, dreptul să vină la moștenire într-un asemenea caz.
Situația care ridică cele mai multe semne de întrebare
Exemplul analizat de avocat pornește de la un caz întâlnit frecvent în practică. Este vorba despre un cuplu căsătorit care nu are copii. La un moment dat, soțul decedează, iar soția rămâne moștenitoarea acestuia.
Ulterior, după moartea bărbatului, decedează și unul dintre părinții lui sau chiar ambii socri. În acel moment apare întrebarea pe care mulți oameni și-o pun: poate nora să primească partea de moștenire care i s-ar fi cuvenit soțului dacă acesta ar fi fost încă în viață?
Potrivit explicației oferite de avocat, răspunsul este foarte clar: nu.
De ce nora sau ginerele nu pot veni la moștenirea socrilor
Specialistul explică faptul că dreptul la moștenire se bazează pe legătura de rudenie cu persoana decedată. În cazul nurorii sau al ginerelui, această legătură nu există din punct de vedere juridic.
Chiar dacă între socri și noră ori ginere există o relație de familie creată prin căsătorie, legea nu îi consideră moștenitori direcți ai acestora.
Asta înseamnă că partea care i s-ar fi cuvenit soțului decedat nu este transferată automat către partenerul rămas în viață.
Avocatul subliniază că nora și ginerele nu sunt rude de sânge cu socrii, iar acest aspect este esențial în materia succesiunii.
Prin urmare, simpla căsătorie nu creează automat drepturi succesorale între cele două părți.
Ce se întâmplă dacă există copii
Situația se schimbă însă complet în momentul în care există copii rezultați din căsătorie.
Într-un astfel de caz, copiii pot veni la moștenire în locul părintelui decedat și pot primi partea care i s-ar fi cuvenit acestuia din averea bunicilor.
Cu alte cuvinte, dacă soțul decedat avea copii, aceștia ar putea moșteni bunurile bunicilor paterni prin reprezentare succesorală.
În schimb, acest drept nu aparține nurorii sau ginerelui.
Avocatul explică faptul că aceasta este una dintre cele mai importante diferențe în dreptul succesoral și, totodată, una dintre situațiile care provoacă cele mai multe confuzii în familii.
Legătura prin căsătorie nu este suficientă pentru moștenire
Multe persoane sunt convinse că, odată cu căsătoria, membrii familiei dobândesc automat drepturi reciproce asupra bunurilor și moștenirilor.
Totuși, legea face o diferență foarte clară între rudele directe și relațiile create prin alianță.
Astfel, în lipsa unei legături de sânge sau a unor descendenți care să reprezinte partea părintelui decedat, nora și ginerele nu pot moșteni averea socrilor.
În exemplul prezentat de avocat, soția supraviețuitoare nu va primi partea care i-ar fi revenit soțului din averea părinților acestuia, chiar dacă mariajul a existat și chiar dacă relațiile de familie au fost apropiate.
De ce apar atât de multe neînțelegeri în familii
Problemele legate de moștenire sunt printre cele mai sensibile și mai conflictuale situații întâlnite în familie.
De multe ori, oamenii confundă relațiile familiale create prin căsătorie cu cele recunoscute de lege în materia succesiunii.
Tocmai de aceea, multe persoane cred că statutul de noră sau ginere le oferă automat drepturi asupra bunurilor socrilor.
În realitate, regulile succesorale sunt stricte și se bazează în primul rând pe gradul de rudenie.
Avocații spun că asemenea situații ar trebui clarificate din timp, mai ales atunci când există bunuri importante, proprietăți sau familii fără copii.
În lipsa unor explicații clare sau a unui testament, astfel de cazuri ajung deseori să provoace tensiuni și conflicte între rude.
Ce recomandă specialiștii în astfel de situații
Experții în drept succesoral recomandă familiilor să discute din timp despre situația bunurilor și despre modul în care acestea vor fi împărțite după deces.
În anumite cazuri, un testament poate clarifica foarte multe aspecte și poate evita disputele dintre moștenitori.
De asemenea, persoanele care se află în astfel de situații sunt sfătuite să ceară informații juridice corecte înainte de a face presupuneri legate de drepturile la moștenire.
Mulți află prea târziu că anumite relații de familie nu oferă automat și drepturi succesorale, iar legea stabilește foarte clar cine poate și cine nu poate veni la moștenire.
Sursa foto: Arhivă
